Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 499239:

ienicér (ienicéri), s. m. – Soldat din corpul de elită al vechii infanterii turcești. – Var. ianicer. Mr. γianițar, megl. ianiciar. Tc. yani çeri „oștire nouă” (Șeineanu, II, 224; Lokotsch 954). – Der. ieniceresc, adj. (de ieniceri); ienicerește, adv. (ca ienicerii; în chip crud, nemilos); ienicerime, s. f. (ceată de ieniceri).

ianicer definitie

ianicer dex