Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 950928:

ián, (ien), interj. – (reg.) Ia; hai, haida: „Ian scoală, stăpâne, scoală” (Papahagi, 1925: 238); „Ien, blăm, tu frate, cu mine / La o mănăstire sfântă” (Țiplea, 1906: 441). – Din ia + -ni (-ne) (DEX, MDA).

Ian dex online | sinonim

Ian definitie