Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru ișpan

ȘPAN s.m. (Ban., Trans. SV) Nobil care stăpînea sau administra un ținut. Cine va ține vrăji, aceia să să de șpanilor, să nu să vor lăsa. SAVA, AȘEZĂMÎNTURILE. Din mila... șpanului săcuilor. SA, 2r. Ishpan. Castellanus. Comes. AC, 344; cf. PP, 3. ♦ (Mold.) Nobil. Izvorîia den toată lumea la Italiia, pentru să fie în volniciia Italiei șpan, adecă nemiș, cum dzic leșii șlehtici. NCL I, 47; cf. M. COSTIN; N. COSTIN. Variante: ișpan (AC, 344; PP, 3). Etimologie: magh. spán, ispán. Cf. șleahtic.
ișpán, ișpáni, s.m. (înv.) 1. prefect, fișpan. 2. nobil. 3. logofăt, jupân, administrator.
ișpán, s.m. – v. șpan („viceguvernator”).

Ișpan dex online | sinonim

Ișpan definitie

Intrare: ișpan
ișpan