Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru huzur

HUZ├ÜR s. n. Trai comod ╚Öi lipsit de griji; p. ext. via╚Ť─â de tr├ónd─âvie ╚Öi de ├«mbuibare. ÔÇô Din tc. h┼źzur.
HUZ├ÜR s. n. Trai comod ╚Öi lipsit de griji; p. ext. via╚Ť─â de tr├ónd─âvie ╚Öi de ├«mbuibare. ÔÇô Din tc. h┼źzur.
HUZ├ÜR s. n. Trai comod ╚Öi lipsit de griji; via╚Ť─â de tr├«nd─âvie ╚Öi de bel╚Öug, ├«n care se l─âf─âiesc cei ce nu muncesc, parazi╚Ťii, exploatatorii. Voi lupta╚Ťi pentru desfiin╚Ťarea huzurului... ╚Öi boierilor nu le convine. CAMILAR, N. I 394. Te-ai pomenit ├«n huzur ╚Öi-n r─âsf─â╚Ť, de cum ai deschis ochii. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 280. Tr─âia acuma Negoi╚Ť─â ├«n huzur, ce cu g├«ndul nu g├«ndise. CARAGIALE, S. N. 53.
huz├║r s. n.
huz├║r s. n.
HUZÚR s. 1. lăfăire. 2. îmbuibare.
huz├║r (-ruri), s. n. ÔÇô Bun─âstare, trai comod, lips─â de griji. ÔÇô Mr. huzure. Tc. huzur (╚śeineanu, II, 217; Roesler 606; Lokotsch 877; Ronzevalle 81), cg. ngr. ¤ç╬┐¤ů╬Â╬┐߯╗¤ü╬╣. ÔÇô Der. huzuri, vb. (a tr─âi comod, ├«n bel╚Öug ╚Öi tr├«nd─âvie).
HUZ├ÜR n. 1) Trai ├«mbel╚Öugat ╚Öi lipsit de griji; l─âf─âial─â; r─âsf─â╚Ť. 2) Via╚Ť─â inactiv─â, lipsit─â de activitate; lenevie; tr├ónd─âvie. /<turc. huzur
huzur n. Mold. tihn─â, viea╚Ť─â comod─â: tr─âiam greu, dar ├«n oarecare huzur AL. [Turc. HUZUR, lini╚Öte, odihn─â].
huz├║r n., pl. ur─ş (turc. [d. ar.] huzur, lini╚Öte, repaus, fericire; ngr. huz├║ri, s├«rb. uzur). Timp c├«nd nÔÇÖa─ş nevo─şe s─â munce╚Öt─ş ╚Öi e╚Öt─ş fericit. V. rahat.
HUZUR s. 1. lăfăire. 2. îmbuibare.

Huzur dex online | sinonim

Huzur definitie

Intrare: huzur
huzur substantiv neutru