huta definitie

4 intrări

21 definiții pentru huta

HÚȚA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.
ÚȚA interj. v. huța.
HÚȚA interj. Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.
ÚȚA interj. v. huța.
HÚȚA interj. Cuvînt care însoțește datul în leagăn, în scrînciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa (în scrînciob etc.). Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Cînd te pierdeam printre păpuși; Cînd te dam huța pe picioare. VLAHUȚĂ, P. 113. Ia lasă-i și tu, măi nevastă!... zicea tata, dîndu-ne huța. CREANGĂ, A. 38. – Variantă: úța (ALECSANDRI, T. 385) interj.
húța/húța-húța interj.
huța interj.
HÚȚA interj. (se folosește pentru a însoți datul în scrânciob sau în leagăn) ◊ A se da ~ a) a se da în leagăn; b) a se legăna. /Onomat.
hutá vb. I refl. (reg.) a se da în scrânciob, a se da huța.
huțá vb. I (reg.) a legăna, a balansa, a hâțâna, huțuța.
húță1, húțe, s.f. (reg.) scrânciob mic; leagăn de copii.
húță2, húțe, s.f. (reg.) fiecare din fetele care gătesc mireasa; una din femeile care duc la mire cămașa acestuia.
huța f. leagăn de petrecere al copiilor: tata dându-ne huța CR. [Onomatopee, după strigătul huța! huța! ce scot copiii la datul în leagăn].
húța-húța și úța-úța, interj. care arată legănarea. V. hîț.
úța-úța, V. huța-huța.
hútă, hute, s.f. – (reg.) Sirenă (zona minieră Baia Mare). ♦ (top.) Huta, pas (587 m) între județele Maramureș și Satu Mare, via Săpânța. – Probabil din germ. Hupe „corn, sirenă; claxon”.
hútă, -e, s.f. – Sirenă (zona minieră Baia Mare). – Probabil din germ. Hupe „corn, sirenă”.
NOWA HUTA, oraș în partea de S a Poloniei, pe fl. Vistula, la 9 km E de Cracovia (suburbie a acestuia); c. 200 mii loc. Pr. centru siderurgic al țării (din 1949). Fabrici de ciment, țigarete, alim.
a avea huța-huța expr. (er., glum.) a avea contact sexual.
a face huța-huța expr. (er., glum.) a avea contact sexual.
a se da huța expr. (er., glum.) a avea contact sexual.

huta dex

Intrare: huța
huța
uța
uța-uța interjecție
huța-huța interjecție
Intrare: huta
huta
Intrare: huță
huță
Intrare: hută
hută