hurduitură definitie

6 definiții pentru hurduitură

HURDUITÚRĂ, hurduituri, s. f. (Reg.) Huruitură. [Pr.: -du-i-] – Hurdui + suf. -tură.
HURDUITÚRĂ, hurduituri, s. f. (Reg.) Zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit1. [Pr.: -du-i-] – Hurdui + suf. -tură.
hurduitúră (reg.) (-du-i-) s. f., g.-d. art. hurduitúrii; pl. hurduitúri
hurduitúră s. f., g.-d. art. hurduitúrii; pl. hurduitúri
HURDUITÚRĂ s. v. duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
hurduitu s. v. DUDUIT. DUDUITURĂ. DURĂIT. DURĂITURĂ. DURUIT. HURUIALĂ. HURUIT. HURUITURĂ.

hurduitură dex

Intrare: hurduitură
hurduitură substantiv feminin