Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru hultui

ALTO├Ź2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramur─â a unei plante ├«n ╚Ťesutul alteia, stabilind astfel un contact ├«ntre ╚Ťesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite ├«nsu╚Öirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultu├ş vb. IV] ÔÇô Din magh. oltani.
HULTU├Ź vb. IV v. altoi2.
HULTU├Ź, hultuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) V. altoi2.
HULTU├Ź vb. IV v. altoi2.
alto├Č v. 1. a s─âdi un altoiu; 2. a vaccina, a ├«mp─ârt─â╚Öi prin art─â o boal─â molipsitoare. [Ung. OLTANI, de unde ╚Öi forma moldoveneasc─â hultui].
hultu├Č v. Mold. V. alto├Č.
alto─ş├ęsc v. tr. (ung. oltani). Vest. ├Änfig alto─ş (la pom─ş). Vaccinez. ÔÇô ├Än Trans. ╚Öi ultu─şesc (Agrb. ├Änt. 256), ├«n Mold. hultu─şesc. V. pres─âdesc ╚Öi aldu─şesc.
hultu─ş├ęsc, V. alto─şesc.

Hultui dex online | sinonim

Hultui definitie

Intrare: hultui
hultui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a