Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru hulpi

HÚLPE s. f. v. vulpe.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Lat. vulpes.
HÚLPE, hulpi, s. f. V. vulpe.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Din lat. vulpes.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de m─ârimea unui c├«ine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â; se hr─âne╚Öte cu animale mici ╚Öi cu p─âs─âri (Vulpes vulpes). Vulpea st─â l├«ng─â vizuin─â ╚Öi nu se ├«ndur─â s─â mearg─â la v├«nat. G├ÄRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana ├«mplinit─â de iarn─â, sar sprintene ├«ncoace ╚Öi-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odat─â o vulpe, viclean─â ca toate vulpile. CREANG─é, O. A. 295. Merge iarna pe poian─â ╚śi-i g─âtit─â ca ╚Ö-o doamn─â (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La m├«ncare lup ╚Öi la treab─â vulpe, se spune despre omul lene╚Ö ╚Öi m├«nc─âcios. Vulpea, c├«nd n-ajunge la struguri, zice c─â s├«nt acri. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la ├«ndem├«n─â). S─â nu mai tocmim vulpea din p─âdure; s─â nu ne mai cert─âm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blan─â de vulpe (1). [ Curtenii ] ├«n vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabani╚Ť─â cu jder ╚Öi cu vulpi. B─éLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. Dac─â apoi rela╚Ťiile ├«ntre cele dou─â partide ar ji fost a╚Öa de ├«ncordate, se putea s─â. nu fi sim╚Ťit nimic vulpea fin─â care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos c─â e╚Öti frumoas─â... C─â-mi e╚Öti vulpe cam ╚Öireat─â Care-n╚Öal─â lumea toat─â. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobi╚Ťele mai tari, precum s├«nt strugurii de poam─â, coarn─â, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, e obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. Dac─â... mirele voie╚Öte ca at├«t lui c├«t ╚Öi miresei s─â nu i se ├«nt├«mple nimica, pl─âte╚Öte mai intri f─âr─â cea mai mic─â ├«mpotrivire vulpea cerut─â. MARIAN, NU. 603.- Variant─â: h├║lpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.
v├║lpe s. f., g.-d. art. v├║lpii; pl. vulpi
hulp├ş vb., ind. prez. 3 sg. hulp├ę╚Öte
v├║lpe s. f., g.-d. art. v├║lpii; pl. vulpi
VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.
v├║lpe (-pi), s. f. ÔÇô 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├«ine, cu coada stufoas─â (Vulpes vulgaris). ÔÇô 2. Varietate de struguri. ÔÇô Mr., istr. vulpe. Lat. v┼şlpes (Pu╚Öcariu 1921; REW 9464), cf. it., gal. volpe, prov. volp, v. fr. goupil, sp. vulpeja. ÔÇô Der. vulpenie, s. f. (╚Öiretenie); vulpesc, adj. (de vulpe); vulpe╚Öte, adv. (ca o vulpe; ╚Öiret, perfid); vulpoi, s. m. (masculul vulpii); vulpoaic─â, s. f. (vulpe; oaie cu coada lung─â); vulpiu, adj. (ro╚Öcat).
A HULP├Ź pers. 3 ~├ę╚Öte intranz. pop. (despre plante) A cre╚Öte mult ├«n ├«n─âl╚Ťime f─âr─â a lega rod. /Orig. nec.
V├ÜLPE ~i f. 1) Mamifer s─âlbatic carnivor, de talie medie, cu blan─â ro╚Öcat─â, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coad─â lung─â ╚Öi stufoas─â. ÔŚŐ ~ argintie vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ~ polar─â vulpe cu blana albicioas─â. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoan─â ╚Öireat─â, viclean─â. 4) dar (bani sau vin) pe care, dup─â obiceiul popular, mirele, din alt sat, ├«l d─â fl─âc─âilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pe╚Öte marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes
hulp├ş, pers. 3 sg. hulp├ę╚Öte, vb. IV refl. (reg., ├«nv.) a se scurge laptele din boabele de gr├óu (din cauza negurilor).
hulp├Č v. Mold. a se scurge laptele din boabele gr├óului din pricina negurilor. [Rostire dialectal─â pentru vulp├Č (cf. lupoaie, buruian─â ce stric─â porumbul)].
vulpe f. 1. fiar─â din genul c├óinelui cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â; 2. blana animalului: conte╚Ö de vulpe AL.; 3. fig. fiin╚Ť─â viclean─â (vulpea fiind considerat─â ca tipul vicleniei); 4. (vulpi╚Öoar─â), varietate de struguri (cari plac mult vulpii). [Lat. VULPES].
h├║lpe, V. vulpe.
hulp├ęsc, V. upesc.
up├ęsc (m─â) v. refl. (cp. cu vsl. upiti sen, a bea prea mult). Cresc prea mare ╚Öi f─âr─â gr─âun╚Ťe (vorbind de cereale dup─â prea mult─â ploa─şe). Tel. (rev. I. Crg. 9, 126). M─â poc├«ltesc de foame. ÔÇô Mold. ╚Öi m─â hulpesc, (pop. huchesc, hulchesc) ╚Öi m─â hinchesc.
v├║lpe f. (lat. v┼şlpes, it. volpe, pv. volp). Un animal canin s─âlbatic ro╚Öcat care prinde ╚Öi p─âs─âr─ş domestice, car care face ╚Öi mult bine st├«rpind guzgani─ş ╚Ö. a. Blana lu─ş. Fig. Om foarte ╚Öiret: ce vulpe! Mold. Pop. Cinste pe care mirele trebu─şe sÔÇÖo fac─â fl─âc─âilor satulu─ş str─âin din care-╚Ö─ş ─şa nevasta. ÔÇô ├Än Mold. ╚Öi hulpe.
VULPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaic─â. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.
a beli vulpea expr. a vomita dup─â o be╚Ťie.

Hulpi dex online | sinonim

Hulpi definitie

Intrare: vulpe
hulpe substantiv feminin
vulpe substantiv feminin
Intrare: hulpi
hulpi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a