Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 13266:

HUIȚÁ, huíț, vb. I. Refl. (Reg.) A se da în leagăn, în scrânciob. [Pr.: hu-i-] – Din huiț (reg. „scrânciob”, puțin folosit, et. nec.).

Huițare dex online | sinonim

Huițare definitie