Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru hugium

hugiúm, hugiúmuri, s.n. (înv.) năvală, asalt, atac.
hucĭúm (Mold. sud) și hușúm (nord) n., pl. urĭ (din maĭ vechĭu hugĭum, asalt, năvală, ĭuruș, turc. ar. hüğum, id.). Rar. Nenorocire, pacoste, moarte: Ce hucĭum pe capu luĭ! Dihoru-ĭ hucĭumu găinilor. Par’c’a fost un hușum!, par’c’a fost un blestem să se întîmple răŭ! V. hurjumă, praf.
hugĭúm, V. hucĭum.

hugium definitie

hugium dex

Intrare: hugium
hugium