HUBLÓU, hublouri, s. n. Mică deschizătură de formă circulară, care se închide ermetic, făcută în peretele unei nave sau al unui avion, pentru aerisire și luminat. – Din fr. hublot.

HUBLÓU, hublouri, s. n. Mică deschizătură de formă circulară, care se închide ermetic, făcută în peretele unei nave sau al unui avion, pentru aerisire și luminat. – Din fr. hublot.[1]

hublóu (hu-blou) s. n., art. hublóul; pl. hublóuri

hublóu s. n. (sil. -blou), art. hublóul; pl. hublóuri[1]

HUBLÓU s.n. Mică deschizătură circulară în peretele unei (aero)nave pentru aerisire și iluminat. [Var. iublou s.n. / < fr. hublot].

IUBLÓU s.n. v. hublou.

HUBLÓU s. n. mică deschizătură circulară în peretele unei (aero)nave. (< fr. hublot)

HUBLÓU ~uri n. Deschizătură de formă circulară, făcută în peretele unei nave sau a unui avion, care se închide ermetic. /<fr. hublot[1]

HUBLOU fereastră circulară în fuzelajul unei aeronave pentru aerisire și iluminat.