Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru hr─ânire

H─éR─éN├Ź vb. IV v. hr─âni.
HR─éN├Ź, hr─ânesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (Adesea fig.) A da cuiva s─â m─ân├ónce sau a m├ónca; a (se) nutri, a (se) alimenta. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se hr─âni cu v├ónt = a nu avea ce m├ónca; a m├ónca foarte pu╚Ťin, a ciuguli. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorit─â vechimii. [Var.: (pop.) h─âr─ân├ş vb. IV] ÔÇô Din sl. hraniti.
HR─éN├ŹRE, hr─âniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) hr─âni ╚Öi rezultatul ei; alimentare. ÔÇô V. hr─âni.
H─éR─éN├Ź vb. IV V. hr─âni.
HR─éN├Ź, hr─ânesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (Adesea fig.) A da cuiva s─â m─ân├ónce sau a m├ónca; a (se) nutri, a (se) alimenta. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se hr─âni cu v├ónt = a nu avea ce m├ónca; a m├ónca foarte pu╚Ťin, a ciuguli. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorit─â vechimii. [Var.: (pop.) h─âr─ân├ş vb. IV] ÔÇô Din sl. hraniti.
HR─éN├ŹRE, hr─âniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) hr─âni ╚Öi rezultatul ei; alimentare. ÔÇô V. hr─âni.
H─éR─éN├Ź vb. IV v. hr─âni.
HR─éN├Ź, hr─ânesc, vb. IV. 1. Tranz. (Uneori urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A da cuiva de m├«ncare; a nutri, a alimenta. Dac─â m─â vezi a╚Öa de jig─ârit, este c─â n-are cine s─â m─â hr─âneasc─â. ISPIRESCU, L., 15. S─â-mi lai copila╚Öii, cari dorm acum, ╚Öi s─â-i hr─âne╚Öti; apoi s─â-mi faci bucate. CREANG─é, P. 289. S─â vin─â la mine c─â-l voi hr─âni cu miez de nuc─â. EMINESCU, N. 27. Dorul m├«ndrei unde ╚Öede?... Colo-n codrule╚Ťul verde, Unde murgul ╚Öi-l hr─âne╚Öte ╚śi la m├«ndra se g├«nde╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 286. ÔŚŐ Refl. Nu m─â hr─ânisem dec├«t cu bor╚Ö de pui. NEGRUZZI, S. I 220. Eu, vere, te-a╚Ö ├«ntreba... Cu ce hran─â te hr─âne╚Öti De nici vara nu munce╚Öti? ALECSANDRI, P. P. 314. ÔŚŐ Fig. B─âteau inimile ├«n piepturile a 35000 de rom├«ni, hr─ânind parc─â o singur─â con╚Ötiin╚Ť─â, aceea a datoriei de ├«mplinit. D. ZAMFIRESCU, R. 236. Inima hr─âne╚Öte o tainic─â dorin╚Ť─â. ALECSANDRI, P. I 133. (Refl.) ├Än agitata ╚Öi scurta lui via╚Ť─â, Pu╚Ökin s-a hr─ânit, desigur, cu ideile revolu╚Ťionarilor decembri╚Öti. SADOVEANU, E. 210. Din s├«nul maicii mele, n─âscut ├«n griji, necazuri, Restri╚Ötea mi-a fost leag─ân, cu lacrimi m-am hr─ânit. ALEXANDRESCU, P. 28. ÔŚŐ Expr. A se hr─âni cu v├«nt = a nu avea ce m├«nca. ÔÖŽ Fig. (Cu privire la o ma╚Öin─â, la foc etc.) A alimenta, a ├«ntre╚Ťine. T├«r├«i ├«nl─âuntru un munte ├«ntreg de vreascuri ╚Öi de usc─âturi, care ar fi fost ├«ndeajuns s─â hr─âneasc─â pentru ve╚Önicie focul nestins pe altarele Vestei. HOGA╚ś, M. N. 167. Al╚Ťii stau sus pe batoze ╚Öi hr─ânesc ma╚Öina, care le smulge snopii. VLAHU╚Ü─é, la TDRG. ÔÖŽ (Rar) A ├«ntre╚Ťine (pe cineva). Acum am dou─âz─âci de ani ╚Öi nu pot a mai r─âbda ca s─â fiu tractaris├«t (= tratat) ca un copil ╚Öi ca s─â m─â hr─âne╚Öti mai mult. KOG─éLNICEANU, S. 96. ÔŚŐ Refl. ╚śtiu foarte bine c─â eu costisesc o mul╚Ťime de bani... Vreu s─â m─â hr─ânesc eu s├«ngur. KOG─éLNICEANU, S. 105. 2. Refl. Fig. (Regional; adesea urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) A-i fi de ajuns, a se s─âtura de ceva (mai ales de lucruri nepl─âcute). Se hr─ânise ╚Öi Noe de stat la cu╚Öc─â. ╚śEZ. II 3. ÔÇô Variant─â: (popular) h─âr─ân├ş (DELAVRANCEA, S. 206, TEODORESCU, P. P. 290) vb. IV.
HR─éN├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) hr─âni; alimentare, alimenta╚Ťie. Una din condi╚Ťiile de baz─â pentru cre╚Öterea animalelor dup─â metode zootehnice avansate este asigurarea unei hr─âniri consistente ╚Öi ra╚Ťionale a animalelor. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2867.
hr─ân├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. hr─ân├ęsc, imperf. 3 sg. hr─âne├í; conj. prez. 3 s─â hr─âne├ísc─â
hr─ân├şre s. f., g.-d. art. hr─ân├şrii; pl. hr─ân├şri
hr─ân├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. hr─ân├ęsc, imperf. 3 sg. hr─âne├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. hr─âne├ísc─â
hr─ân├şre s. f., g.-d. art. hr─ân├şrii; pl. hr─ân├şri
HR─éN├Ź vb. 1. v. m├ónca. 2. v. ├«ntre╚Ťine.
HR─éN├Ź vb. v. ├«ntre╚Ťine, men╚Ťine, s─âtura.
HR─éN├ŹRE s. v. alimenta╚Ťie.
A HR─éN├Ź ~├ęsc tranz. 1) (persoane, animale, plante) A ├«ntre╚Ťine cu hran─â; a alimenta. 2) (persoane) A asigura cu cele trebuincioase existen╚Ťei; a ├«ntre╚Ťine. /<sl. hraniti
hr─âni v. 1. a nutri, a ├«ntre╚Ťine viea╚Ťa prin mijlocul alimentelor: p├óinea hr─âne╚Öte pe om; 2. fig. a ├«ntre╚Ťine, a face s─â dureze: a hr─âni ur─â, dorin╚Ťe.
h─âr─ân├ęsc, V. hr─ânesc.
hr─ân├ęsc v. tr. (vsl. hraniti, a p─âzi, a nutri; rus. hranit─ş, a p─âzi). Vech─ş. Feresc, p─âzesc. Az─ş. Nutresc, da┼ş m├«ncare. Fig. ├Äntre╚Ťin, fac s─â dureze: promisiunea hr─âne╚Öte speran╚Ťa. ÔÇô Pin vest ╚Öi h─âr─ânesc.
hr─ân├şre f. Vech─ş. Paz─â. Az─ş. Ac╚Ťiunea de a hr─âni.
HR─éNI vb. 1. a (se) alimenta, a m├«nca, a (se) nutri. (Se ~ consistent.) 2. a (se) ├«ntre╚Ťine, a (se) sus╚Ťine, a (se) ╚Ťine. (El ├«╚Öi ~ p─ârin╚Ťii.)
hrăni vb. v. ÎNTREȚINE. MENȚINE. SĂTURA.
HR─éNIRE s. alimentare, alimenta╚Ťie, m├«ncare, m├«ncat, nutrire, nutri╚Ťie. (├Än timpul ~.)
HONOS ALIT ARTES (lat.) onoarea hr─âne╚Öte artele ÔÇô Cicero, ÔÇ×Tusculanea disputationesÔÇŁ, I, 2, 4. Pre╚Ťuirea este un puternic stimulent al crea╚Ťiei.
QUI UTITUR MENDACIIS HIC PASCIT VENTOS (lat.) cine se bizuie pe minciuni se hr─âne╚Öte cu v├ónt ÔÇô ├Än rom├óne╚Öte: cine seam─ân─â minciun─â culege v├ónt.

Hr─ânire dex online | sinonim

Hr─ânire definitie

Intrare: hr─âni
h─âr─âni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
hr─âni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: hr─ânire
hr─ânire substantiv feminin