Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru hrănaci

hrănáci (înv.) adj. m., f. sg. și pl. hrănáce
hrănáci adj. m., pl. hrănáci; f. sg. și pl. hrănáce
HRĂNÁCI adj. v. avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesățios, pofticios.
HRĂNÁCI ~e adj. pop. 1) (despre animale) Care mănâncă bine, îngrășându-se. 2) fam. iron. (despre persoane) Care mănâncă mult. /hrană + suf. ~aci
hrănaciu a. mâncăcios (de vite): o vacă hrănace.
hrănácĭ, -ce adj., pl. tot așa (d. hrană). Care se hrănește (mistuĭe) bine. Rar. Hrănitor, care dă hrană (uneĭ ființe, uneĭ mașinĭ).
hrănaci adj. v. AVID. LACOM. MÎNCĂCIOS. NESĂTUL. NESĂȚIOS. POFTICIOS.

hrănaci definitie

hrănaci dex

Intrare: hrănaci
hrănaci adjectiv