hoșáv, orșáf, orșáv și oșáf n., pl. urĭ (turc. hoșaf, compot, d. pers. hošab, d. hoš, bun și ab, apă; ngr. hosáfi, husáfi, alb. hošaf, bg. hošav, sîrb. ošav. V. vișin-ap). Compot, chisăliță, fructe proaspete saŭ uscate, ferte în apă și îndulcite une-orĭ și cu zahăr. – Hoșav în Mold. sud, oșaf în Munt. vest.