HOTNÓG, hotnogi, s. m. (În Moldova în sec. XVI-XVIII) Comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”.

HOTNÓG, hotnogi, s. m. Vechi grad militar în Moldova, comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”.

HOTNÓG, hotnogi, s. m. (Învechit și arhaizant) Comandant peste o sută de soldați; sutaș. Tabăra se frămînta vuind surd și glasurile hotnogilor și ale sotnicilor se înălțau puternice. SADOVEANU, O. I 217. Hotnogi numiți de Ștefan comandă călărașii, Aprozii... curtenii și arcașii. ALECSANDRI, P. A. 144.

hotnóg s. m., pl. hotnógi

hotnóg s. m., pl. hotnógi

HOTNÓG s. v. sutaș.

hotnóg (hotnógi), s. m. – 1. Comandant, șef al unei oștiri. – 2. În Mold., la sfîrșitul sec. XVI, căpitan al unei companii de o sută de soldați. – Var. (înv.) hodnog(iu). Mag. hadnagy (Tiktin; Gáldi, Dict., 136). Apare din 1446, cu primul sens.

hotnog m. od. sutaș: hotnogi numiți de Ștefan comandă călărașii AL. [Ung. HADNAGY, lit. cap de ceată].

hotnóg m. (ung. had-nagy). Vechĭ. Generalism. Căpitan care era și reprezentantu domnuluĭ în ducatu Făgărașuluĭ (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. 1, 59). – Și hotnogĭ, pl. tot așa.

HOTNOG s. (IST., MIL.) iuzbașă, sotnic, sutaș. (~ comanda în Moldova o sută de ostași.)

hótnog, s.m. – v. hognoș („locotenent”).

hótnog, s.m. – v. hognoș.

HOTNOG subst. < magh. hadnagy „comandant militar, (sub)locotenent” (DLR). 1. -ul 1436 (Costin). 2. Hotnoagă fam. (BAung 30). 3. Cf. contam. cu cotonog sau din altă temă; Otonoagă băn. (ib).