hotarnic definitie

8 definiții pentru hotarnic

HOTÁRNIC, -Ă, hotarnici, -ce, adj. (Înv.) Care se referă la hotarele unei moșii. ◊ Inginer hotarnic = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor. – Hotar + suf. -nic.
HOTÁRNIC, -Ă, hotarnici, -ce, adj. (Înv.) Care se referă la hotarele unei moșii. ◊ Inginer hotarnic = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor. – Hotar + suf. -nic.
HOTÁRNIC, -Ă, hotarnici, -e, adj. (Învechit) Care privește hotarele unei moșii. Piatră hotarnică. ◊ Inginer hotarnic = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor.
hotárnic (înv.) adj. m., pl. hotárnici; f. hotárnică, pl. hotárnice
hotárnic adj. m., pl. hotárnici; f. sg. hotárnică, pl. hotárnice
HOTÁRNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de hotarele unei moșii. 3) și substantival (despre persoane) (în feudalism) Care era împuternicit de către domnie să hotărnicească o moșie. /hotar + suf. ~nic
hotarnic a. care măsoară moșiile: inginer hotarnic.
hotárnic, -ă adj. Relativ la hotare: proces hotarnic. Inginer hotarnic, care stabilește hotarele. V. geometru.

hotarnic dex

Intrare: hotarnic
hotarnic adjectiv