Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru hot─âr├óre

HOT─éRß║ĄRE, hot─âr├óri, s. f. 1. Faptul de a (se) hot─âr├«; fermitate ├«n conduita, ├«n atitudinea cuiva; ceea ce hot─âr─â╚Öte cineva; decizie. ÔŚŐ Loc adj. (Rar) De hot─âr├óre = ferm, ne╚Öov─âitor. Loc. adv. Cu hot─âr├óre sau cu toat─â hot─âr├órea = ├«n mod hot─âr├ót, f─âr─â ╚Öov─âial─â. Cu hot─âr├óre = f─âr─â ├«ndoial─â, sigur. 2. Dispozi╚Ťie a unei autorit─â╚Ťi. ÔŚŐ Hot─âr├óre judec─âtoreasc─â = act al unei instan╚Ťe judec─âtore╚Öti dat ├«n solu╚Ťionarea unui litigiu. Hot─âr├óre definitiv─â = hot─âr├óre judec─âtoreasc─â ├«mpotriva c─âreia nu mai exist─â c─âi ordinare de atac (apel sau recurs). 3. Act adoptat de organele de conducere ale unor organiza╚Ťii, partide etc. ├«n urma unor dezbateri ╚Öi a aprob─ârii date de majoritatea membrilor prezen╚Ťi. ÔÇô V. hot─âr├«.
HOT─éR├Ä╠ü, hot─âr─âsc, vb. IV. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A alege (├«ntre mai multe posibilit─â╚Ťi), a lua sau a face s─â ia o hot─âr├óre; a (se) decide. ÔÖŽ Tranz. (Rar; construit cu dativul) A porunci cuiva s─â fac─â ceva. 2. Tranz. A stabili, a fixa o dat─â, un termen etc. 3. Tranz. A destina, a meni pe cineva pentru ceva. II. Tranz. (├Änv.) A stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar. ÔÖŽ Refl. A se m─ârgini cu..., a fi vecin cu... ÔÇô Din hotar.
HOT─éRß║ĄRE, hot─âr├óri, s. f. 1. Faptul de a (se) hot─âr├«; fermitate ├«n conduit─â, ├«n atitudinea cuiva; ceea ce hot─âr─â╚Öte cineva; decizie. ÔŚŐ Loc. adj. (Rar) De hot─âr├óre = ferm, ne╚Öov─âitor. ÔŚŐ Loc. adv. Cu hot─âr├óre sau cu toat─â hot─âr├órea = ├«n mod hot─âr├ót, f─âr─â ╚Öov─âial─â. Cu hot─âr├óre = f─âr─â ├«ndoial─â, sigur. 2. Dispozi╚Ťie a unei autorit─â╚Ťi. ÔÖŽ Sentin╚Ť─â judec─âtoreasc─â. 3. Act adoptat de organele de conducere ale unor organiza╚Ťii, partide etc. ├«n urma unor dezbateri ╚Öi a aprob─ârii date de majoritatea membrilor prezen╚Ťi. ÔÇô V. hot─âr├«.[1]
HOT─éR├Ä╠ü, hot─âr─âsc, vb. IV. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A alege (├«ntre mai multe posibilit─â╚Ťi), a lua sau a face s─â ia o hot─âr├óre; a (se) decide. ÔÖŽ Tranz. (Rar; construit cu dativul) A porunci cuiva s─â fac─â ceva. 2. Tranz. A stabili, a fixa o dat─â, un termen etc. 3. Tranz. A destina, a meni pe cineva pentru ceva. II. Tranz. (├Änv.) A stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar. ÔÖŽ Refl. A se m─ârgini cu..., a fi vecin cu... ÔÇô Din hotar.
HOT─éR├Ä╠ü, hot─âr─âsc, vb. IV. I. Tranz. 1. A lua o hot─âr├«re; a decide. Am hot─âr├«t s─â lucrez mai cu spor, mai frumos. VINTIL─é, O. 34. A doua zi dup─â aceast─â solemnitate, hot─âr├«i s─â merg s─â vizitez m├«n─âstirile Moldovei. BOLINTINEANU, O. 281. ÔŚŐ Refl. Deodat─â se hot─âr├«, deschise u╚Öa ╚Öi intr─â. DUMITRIU, N. 17. S-a hot─âr├«t a se duce ├«n toat─â lumea. CREANG─é, P. 89. ├Än fa╚Ťa unei asemenea st─âri de lucruri, comitetul Fr─â╚Ťiei s-a hot─âr├«t la o mi╚Öcare revolu╚Ťionar─â. GHICA, S. A. 155. ÔŚŐ Refl. impers. ├Än urma unui asemenea discurs s-a hot─âr├«t ca s─â se adune cu to╚Ťii la subprefect. DELAVRANCEA, H. T. 215. ÔÖŽ A face pe cineva s─â ia o hot─âr├«re; a determina; a convinge. ├Äncurajarea ╚Öi asigurarea lui Ion ├«l hot─âr─â╚Öte s─â intre ╚Öi el ├«n─âuntru. SP. POPESCU, M. G. 68. ÔÖŽ (Construit cu dativul) A lua o hot─âr├«re cu privire la cineva, a porunci cuiva s─â fac─â ceva. O s─â m─â duc la Ghi╚Ť─â, se sup─âr─â Stoica Cerne╚Ť, ╚Öi o s─â-i hot─âr─âsc s─â nu se arate du╚Öman satului, c-o s─â-i mearg─â r─âu. SADOVEANU, M. C. 192. Nu demult, o dat Pav─âl pe-acas─â ╚Öi-o hot─âr├«t fetei a╚Öa. MIRONESCU, S. A. 95. Manda ├«mpotrivindu-se, tat─âl s─âu se aprinse de m├«nie ╚Öi-i hot─âr├« ca a doua zi s─â fie gata de a se cununa cu t├«n─ârul polon. NEGRUZZI, S. I 107. 2. A stabili, a fixa. Astfel vorbeau coloni╚Ötii c├«nd umblau cu sania spre Br─âila ├«n ziua de duminic─â pe care au fost hot─âr├«t-o. SADOVEANU, P. M. 180. Prin trecutele mele scrisori eu te-am rugat ca s─â-mi hot─âr─â╚Öti o sum─â de bani pe fie╚Ötecare lun─â. KOG─éLNICEANU, S. 134. ÔÖŽ (├Änvechit) A considera, a socoti cu fermitate c─â un lucru este ├«ntr-un anumit fel. (Atestat ├«n forma hot─âre╚Öte) V─âz├«ndu-i cineva╚Öi cum s├«nt de bine ╚Öi curat ├«mbr─âca╚Ťi la vremea muncii, iar─â╚Öi ├«i hot─âre╚Öte c─â s├«nt ferici╚Ťi. GOLESCU, ├Ä. 83. 3. (Cu privire la oameni) A destina, a meni. Or s─â m─â hot─ârasc─â la moarte. ALECSANDRI, T. 609. Acum numai Ruxanda r─âm─âsese din familia lui Petru Rare╚Ö, ╚Öi pre d├«nsa boierii uciga╚Öi o hot─âr├«ser─â a fi so╚Ťie unui oarec─ârui numit Jolde. NEGRUZZI, S. I 144. Br├«ncoveanul Constantin... De averi ce tot str├«ngea Sultanul se ├«ngrijea ╚śi de moarte-l hot─âra. ALECSANDRI, P. P. 210. II. (├Änvechit) 1. Tranz. A pune hotar (unei propriet─â╚Ťi, unei regiuni, unei ╚Ť─âri); a delimita, a hot─ârnici. Eu pe Vidra mi-am l─âsat ├Äntr-un codru dep─ârtat Hot─âr├«nd mo╚Öiele. ALECSANDRI, P. P. 101. 2. Refl. A se m─ârgini cu..., a se ├«nvecina cu..., a fi vecin cu... (Atestat ├«n forma hot─âra╚Öte) Jude╚Ťul Putna se hot─âra╚Öte spre apus ╚Öi cu Transilvania. I. IONESCU, P. 12. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: hot─âresc (EMINESCU, N. 62, ALECSANDRI, T. 319), pers. 3 sg. ╚Öi: hot─âra╚Öte.
HOT─éR├Ä╠üRE, hot─âr├«ri, s. f. 1. Faptul de a (se) hot─âr├«, de a (se) decide (s─â fac─â ceva); atitudine ne╚Öov─âitoare, fermitate ├«n conduita cuiva; ceea ce hot─âr─â╚Öte cineva, decizie. Maria lupta cu ea ├«ns─â╚Öi, cu hot─âr├«re tragic─â. CAMIL PETRESCU, N. 141. Mereu ├«╚Öi c─âlca hot─âr├«rea. REBREANU, R. I 43. N-a fost cu putin╚Ť─â s─â-l ├«ntoarc─â din hot─âr├«rea sa. ISPIRESCU, L. 3. Pornesc ╚Öi la drum, cu hot─âr├«rea s─â se judece. CREANG─é, A. 146. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťie cu verbul ┬źa lua┬╗) Uite, acum m─â cert cu dumneata, ├«n loc s─â iau o hot─âr├«re. DEMETRIUS, C. 19. Atunci lu─â hot─âr├«re nestr─âmutat─â a ╚Ťinea feciorii ╚Öi viitoarele nurori pe l├«ng─â sine. CREANG─é, P. 3. Ai putut lua o asemene sumea╚Ť─â hot─âr├«re? NEGRUZZI, S. I 45. ÔŚŐ Loc. adj. (Rar) De hot─âr├«re = ferm, ne╚Öov─âitor. Vorbi cu un glas de hot─âr├«re. SADOVEANU, O. I 275. ÔŚŐ Loc. adv. Cu hot─âr├«re sau cu toat─â hot─âr├«rea = ├«n mod hot─âr├«t, f─âr─â ezitare. Partidul nostru lupt─â cu toat─â hot─âr├«rea ├«mpotriva manifest─ârilor na╚Ťionalist-╚Öovine ╚Öi a cosmopolitismului f─âr─â patrie, ambele deopotriv─â arme veninoase ale imperialismului ├«nrobitor de popoare. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2563. Cu hot─âr├«re = f─âr─â ├«ndoial─â, ne├«ndoios, sigur, hot─âr├«t. S─â ╚Ötie cu hot─âr├«re c─â-i va da de so╚Ťie pe cea mai frumoas─â muiere. ISPIRESCU, U. 9. 2. Dispozi╚Ťie a conducerii de stat sau de partid, a unui organ sau a unei organiza╚Ťii oficiale. Rezolu╚Ťii ╚Öi Hot─âr├«ri ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom├«n [titlu]. Ôľş Aplicarea hot─âr├«rilor ╚Öi dispozi╚Ťiilor Consiliului de Mini╚Ötri al Republicii Populare Rom├«ne este obligatorie pe ├«ntreg teritoriul Republicii Populare Rom├«ne. CONST. R.P.R. 26. ÔÖŽ Sentin╚Ť─â judec─âtoreasc─â. Dup─â pronun╚Ťarea hot─âr├«rii, curtea s-a retras.
hot─ârß║ąre s. f., g.-d. art. hot─ârß║ąrii; pl. hot─ârß║ąri
hot─âr├«╠ü (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. hot─ârß║»sc, 2 sg. hot─ârß║»╚Öti, 3 sg. hot─ârß║»╚Öte, imperf. 3 sg. hot─âr├í, perf. s. 3 sg. hot─âr├«╠ü, 3 pl. hot─ârß║ąr─â, m.m.c.p. 3 sg. hot─ârß║ąse; conj. prez. 3 s─â hot─âr├ísc─â; ger. hot─ârß║ąnd; part. hot─ârß║ąt
hotărâre s. f., g.-d. art. hotărârii; pl. hotărâri
hotărî́ vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hotărăsc, 2 sg. hotărăști, 3 sg. hotărăște, imperf. 3 sg. hotărá; conj. prez. 3 sg. și pl. hotăráscă
HOT─éR├éRE s. 1. v. dispozi╚Ťie. 2. fixare, precizare, stabilire. (Hot─âr├órea unui nou termen.) 3. v. voin╚Ť─â. 4. decizie. (Vom lua m├óine o hot─âr├óre definitiv─â.) 5. v. decizie. 6. v. sentin╚Ť─â. 7. d├órzenie, fermitate, intransigen╚Ť─â, neclintire, ne├«nduplecare, nestr─âmutare, ne╚Öov─âire, statornicie, (livr.) decizie, (├«nv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (O hot─âr├óre de granit.) 8. v. fermitate.
HOTĂRÎ vb. 1. v. ordona. 2. v. institui. 3. v. stabili. 4. v. convinge. 5. v. alege. 6. v. decide. 7. v. hărăzi. 8. v. orândui.
HOTĂRÎ vb. v. circumscrie, condamna, delimita, demarca, hotărnici, învecina, limita, marca, mărgini, osândi, pedepsi.
HOT─éR├éRE ~i f. 1) v. A HOT─éR├Ä ╚Öi A SE HOT─éR├Ä. 2) Dispozi╚Ťie a unui organ oficial; decizie. 3) Act ├«n care este fixat─â o asemenea dispozi╚Ťie. 4) ├Ändr─âzneal─â ├«n ac╚Ťiuni; fermitate. [G.-D. hot─âr├órii] /v. a hot─âr├«
A HOT─éR├Ä╠ü ~─âsc tranz. 1) (solu╚Ťii) A stabili cu fermitate; a decide. 2) A stabili printr-o ├«n╚Ťelegere prealabil─â; a fixa prin deliberare; a decide. /Din hotar
A SE HOTĂRÎ́ mă ~ăsc intranz. A lua o decizie (manifestând interes personal). /Din hotar
hot─âr├«╠ü v. a pune hotar: 1. a fixa, a preciza: 2. a decide; 3. a rosti sentin╚Ťa.
hot─âr├«re f. fapta de a hot─âr├«: 1. deciziune, rezolu╚Ťiune; 2. sentin╚Ť─â.
hot─ârß║»sc, a -├«╠ü v. tr. (d. hotar). Limitez, pun hotar. Fig. Decid, pronun╚Ť o senten╚Ť─â. Precizez, determin, fixez: hot─âr─âsc zi┼şa de ├«nt├«lnire. V. refl. M─â m─ârginesc: mo╚Öia se hot─âr─â╚Öte cu p─âdurea. Fig. M─â decid: m─â hot─âr─âsc s─â plec.
hot─âr├«╠üre f. Ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a te hot─âr├«. Deciziune, senten╚Ť─â, rezolu╚Ťiune.
hotărî vb. v. CIRCUMSCRIE. CONDAMNA. DELIMITA. DEMARCA. HOTĂRNICI. ÎNVECINA. LIMITA. MARCA. MĂRGINI. OSÎNDI. PEDEPSI.
HOT─éR├Ä vb. 1. a comanda, a decide, a dispune, a fixa, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici, (rar) a prescrie, (├«nv. ╚Öi pop.) a or├«ndui, a r├«ndui, (pop.) a soroci, (prin Ban. ╚Öi Transilv.) a priti, (├«nv.) a ├«nv─â╚Ťa, a judeca, a poveli. (A ~ s─â se fac─â astfel...) 2. a fixa, a institui, a ├«ntocmi, a or├«ndui, a r├«ndui, a stabili, a statornici, (├«nv.) a a╚Öeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 3. a determina, a fixa, a preciza, a stabili, a statornici, (├«nv.) a defige, a ├«nsemna, a statori. (Au ~ un nou termen pentru...) 4. a convinge, a decide, a determina, a face, a ├«ndupleca, (├«nv.) a ├«ndemna, a pleca. (L-a ~ s─â vin─â.) 5. a (se) alege, a (se) decide, a (se) fixa, a (se) stabili, (pop.) a (se) ├«ndemna, (├«nv.) a (se) rezolva, (fig., ├«n Mold. ╚Öi Transilv.) a (se) cump─âni. (Ei, ai ~ ce s─â cumperi?) 6. a decide, a determina, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ ├«n ultimele secunde.) 7. a da, a destina, a h─âr─âzi, a meni, a or├«ndui, a predestina, a r├«ndui, a sorti, a ursi, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (├«nv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. (Ce ne-a ~ soarta?) 8. a l─âsa, a or├«ndui, a r├«ndui, a statornici. (A╚Öa a ~ Dumnezeu.)
HOT─éR├ÄRE s. 1. dispozi╚Ťie, ordin, porunc─â, (pop.) porunceal─â, (├«nv.) a╚Öez─âm├«nt, carte, farmuta, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, mandat, or├«nduial─â, or├«nduire, pitac, poruncit─â, povelenie, povelire, pravil─â, r├«nduial─â, str├«nsoare, ╚Öart, tertip, ucaz, (rusism ├«nv.) pricaz. (A emis o ~ scris─â.) 2. fixare, precizare, stabilire. (~ unui nou termen.) 3. decizie, voin╚Ť─â. (Prin ~ p─âr╚Ťilor.) 4. decizie. (Vom lua m├«ine o ~ definitiv─â.) 5. (JUR.) decizie, sentin╚Ť─â, verdict, (rar) judecat─â, (├«nv.) jude╚Ť, lege, proces. (~ ├«ntr-un proces.) 6. d├«rzenie, fermitate, intransigen╚Ť─â, neclintire, ne├«nduplecare, nestr─âmutare, ne╚Öov─âire, statornicie, (livr.) decizie, (├«nv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (O ~ de granit.) 7. fermitate, siguran╚Ť─â. (Vocea lui c─âp─âtase mai mult─â ~.)
hot─âr├óre-ap├ęl s. f. (Specific epocii comuniste) Hot─âr├óre cu func╚Ťie de apel luat─â ├«ntr-o plenar─â ÔŚŐ ÔÇ×Hot─âr├óre-apel a plenarei Consiliului Na╚Ťional al oamenilor muncii din industrie, construc╚Ťii, transporturi, circula╚Ťia m─ârfurilor ╚Öi finan╚ŤeÔÇŁ I.B. 8 V 84 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Hot─âr├óre-apel a Plenarei Consiliului Na╚Ťional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii ╚Öi Gospod─âririi ApelorÔÇŁ Sc. 23 V 84 p. 1 (din hot─âr├óre + apel)
DELIBERANDUM EST SAEPE, STATUENDUM EST SEMEL (lat.) trebuie s─â cuge╚Ťi de multe ori, dar s─â hot─âr─â╚Öti o singur─â dat─â ÔÇô Publilius Syrus, ÔÇ×SententiaeÔÇŁ, 132.
A ABATE DE LA O HOT─éR├éRE: A face, a determina s─â renun╚Ťe la o dorin╚Ť─â, la un principiu, la o hot─âr├óre.

Hotărâre dex online | sinonim

Hotărâre definitie

Intrare: hotărî
hotărî verb grupa a IV-a conjugarea a VII-a
Intrare: hotărâre
hotărâre substantiv feminin