8 definiții pentru horneț
HORNÉȚ, hornețe,
s. n. (
Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). –
Horn +
suf. -eÈ›.
HORNÉȚ, hornețe,
s. n. (
Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). –
Horn +
suf. -eÈ›.
HORNÉȚ, hornețe,
s. n. (Regional) CoÈ™ (
8). Ninsese atîta cît... abia hornețele mai sta în afară. SBIERA, P. 250.
hornéț (
reg.)
s. n.,
pl. hornéțe
hornéț s. n., pl. hornéțe HORNÉȚ s. v. cămin, coș, horn. horneț s. v. CĂMIN. COȘ. HORN. hornéț, horneți, s.m. – (reg.) Cucuvea (ALR, cf. Farcaș, 2009: 59). ♦ (top.) Horneț, localitate în Maramureșul din dreapta Tisei (Filipașcu, 1940). – Din horn (< ucr. horn) + suf. -eț (MDA). Horneț dex online | sinonim
HorneÈ› definitie
Intrare: horneÈ›
horneÈ› substantiv neutru