Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru horneț
HORNÉȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn + suf. -eț.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
HORNÉȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn + suf. -eț.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
HORNÉȚ, hornețe, s. n. (Regional) Coș (8). Ninsese atîta cît... abia hornețele mai sta în afară. SBIERA, P. 250.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
hornéț (reg.) s. n., pl. hornéțe
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
hornéț s. n., pl. hornéțe
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
HORNÉȚ s. v. cămin, coș, horn.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
horneț s. v. CĂMIN. COȘ. HORN.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
hornéț, horneți, s.m. – (reg.) Cucuvea (ALR, cf. Farcaș, 2009: 59). ♦ (top.) Horneț, localitate în Maramureșul din dreapta Tisei (Filipașcu, 1940). – Din horn (< ucr. horn) + suf. -eț (MDA).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
horneț definitie
horneț dex
Intrare: horneț
horneț
substantiv neutru