Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru horinc─â

HOL├ëRC─é, holerci, s. f. (Reg.) 1. Rachiu de proast─â calitate. 2. Pahar care con╚Ťine o anumit─â cantitate de holerc─â (1). [Var.: hor├şlc─â, hor├şnc─â s. f.] ÔÇô Din ucr. horilka (dup─â holer─â).
HOR├ŹLC─é s. f. v. holerc─â.
HOR├ŹNC─é s. f. v. holerc─â.
HOL├ëRC─é, holerci, s. f. (Reg.) 1. Rachiu de proast─â calitate. 2. Pahar care con╚Ťine o anumit─â cantitate de holerc─â (1). [Var.: hor├şlc─â, hor├şnc─â s. f.] ÔÇô Din ucr. horilka (dup─â holer─â).
HOR├ŹLC─é, horilci, s. f. V. holerc─â.
HOR├ŹNC─é, horinci, s. f. V. holerc─â.
HOL├ëRC─é s. f. (Regional) Rachiu. S─â ne toarne un strop de holerc─â de-nt─ârire? CAMILAR, N. I 225. Noi avem holerc─â. Vin n-avem. SADOVEANU, O. V 132. ╚Üuic─â ╚Öi holerc─â. CREANG─é, P. 325. ÔÇô Variante: hor├şlc─â (SADOVEANU, F. J. 95), hor├şnc─â (RETEGANUL, P. III 84) s. f.
HOR├ŹLC─é s. f. v. holerc─â.
HOR├ŹNC─é s. f. v. holerc─â.
hol├ęrc─â/hor├şlc─â (reg.) s. f., g.-d. art. hol├ęrcii/hor├şlcii; pl. hol├ęrci/hor├şlci
hor├şlc─â v. hol├ęrc─â
hol├ęrc─â/hor├şlc─â s. f., g.-d. art. hol├ęrcii/hor├şlcii; pl. hol├ęrci/hor├şlci
hor├şlc─â v. holerc─â
HOLÉRCĂ s. basamac, (reg.) trăscău. (Un clondir de ~.)
HOLÉRCĂ s. v. poșircă, rachiu.
hol├ęrc─â (hol├ęrci), s. f. ÔÇô ╚Üuic─â, rachiu. ÔÇô Var. halerc─â, horilc─â, holirc─â. Rus. chorilka, pol. horylka (Tiktin; DAR).
HOR├ŹLC─é ~ci f. B─âutur─â alcoolic─â tare, ob╚Ťinut─â prin distilarea sucurilor dulci (de fructe, de struguri etc.) fermentate. /<ucr. horilka
holerc─â f. Mold. rachiu: sÔÇÖa apucat de chilit la ╚Ťuic─â ╚Öi holerc─â CR. [Vechiu-rom. horilc─â = pol. HORYLKA].
horilc─â f. V. holerc─â.
hol├ęrc─â f., pl. ─ş (ma─ş rar horelc─â, ├«n Bucov. horilc─â [╚śez. 36, 1] ╚Öi holirc─â, d. rus. horilka, gor─şelka, rut. gorivka, d. vsl. gor─şeti, a arde. Cp. cu bg. zavivka, rom. zavelc─â ╚Öi cu balerc─â, palinc─â. V. bulearc─â, do-goresc). Mold. Trans. Rachi┼ş prost, po╚Öirc─â. ÔÇô ├Än Trans. ╚Öi horinc─â.
hor├şlc─â, hor├şnc─â, V. holerc─â.
HOLERC─é s. basamac, (reg.) tr─âsc─âu. (Un clondir de ~.)
holerc─â s. v. PO╚śIRC─é. RACHIU.
hor├şnc─â, (horilc─â), s.f. ÔÇô B─âutur─â alcoolic─â din fructe sau cereale, distilat─â de dou─â ori. Termenul horinc─â e atestat ├«ndeosebi ├«n satele de pe valea Marei. ├Än zona S─âcel-Vi╚Öeu-Moisei-Bor╚Öa: horilc─â. ├Än S─âp├ón╚Ťa ÔÇô p─âlinc─â. ├Än paralel, circul─â ╚Öi sin. ╚Ťuic─â, cu men╚Ťiunea c─â ÔÇ×e termen mai nouÔÇŁ. Dup─â prima distilare, se nume╚Öte ╚Öpirt, horinc─â puturoas─â, arcozi╚Ť─â. Dup─â a doua distilare, se nume╚Öte horinc─â. Termenul horinc─â e neatestat (p├ón─â ├«n perioada interbelic─â) ├«n alte regiuni ale ╚Ť─ârii: ├«n Cri╚Öana, S─âtmar ╚Öi Oa╚Ö ÔÇô p─âlinc─â; ├«n Trans. ÔÇô vin ars; ├«n Banat, Muntenia ╚Öi Moldova ÔÇô rachiu; ├«n Muntenia ÔÇô ╚Ťuic─â. ÔÇ×Bat─â-te, focu, horilc─â, / Tu faci omul de nimnic─âÔÇŁ (╚śte╚Ťco, 1990: 340; Bor╚Öa). ÔÖŽ ÔÇ×Se prepar─â din cereale ╚Öi din prune. Cea din prune se fierbe de dou─â ori. Lichidul ce s-a scos dup─â prima fiertur─â se nume╚Öte ÔÇŁsusl─âÔÇ×. Aceasta o pun din nou ├«n c─âldare pentru a o fierbe, la ├«nceput 30, apoi din ce ├«n ce mai slab─â ╚Öi c├ónd lichidul nu mai con╚Ťine mult alcool desfac ╚Ťevile ca s─â nu mai curg─â. Acest rachiu are ├«n medie cam 50 de grade. Spirtul de cereale are 30 de grade. La s─ârb─âtorile mari (Cr─âciun, Pa╚Öti ╚Öi Boboteaz─â) o ├«ndulcesc cu miere de stup ╚Öi a╚Öa se osp─âteaz─âÔÇŁ (B├órlea, 1924, II: 474). ÔÇô Termenul horinc─â se ├«ncearc─â a fi derivat din a hori (a c├ónta), dar mai probabil de la gorilca, din limba ucrainean─â (D─âncu╚Ö, 2010); din ucr. horilka ÔÇ×╚Ťuic─âÔÇŁ (Caia, 2002); var. a lui holerca (< ucr. horilka, dup─â holer─â) (DEX); din holerc─â + p─âlinc─â (MDA).
hor├şnc─â, (horilc─â), s.f. ÔÇô B─âutur─â alcoolic─â din fructe sau cereale, distilat─â de dou─â ori. Termenul horinc─â e atestat ├«ndeosebi ├«n satele de pe valea Marei. ├Än zona S─âcel-Vi╚Öeu-Moisei-Bor╚Öa ÔÇô horilc─â. ├Än S─âp├ón╚Ťa ÔÇô p─âlinc─â. ├Än paralel circul─â ╚Öi sin. ╚Ťuic─â, cu men╚Ťiunea c─â ÔÇ×e termen mai nouÔÇŁ. Dup─â prima distilare se nume╚Öte ╚Öpirt, horinc─â puturoas─â, arcozi╚Ť─â. Dup─â a doua distilare se nume╚Öte horinc─â. Termenul horinc─â e neatestat (p├ón─â ├«n perioada interbelic─â) ├«n alte regiuni ale ╚Ť─ârii: ├«n Cri╚Öana, S─âtmar ╚Öi Oa╚Ö ÔÇô p─âlinc─â; ├«n Trans. ÔÇô vin ars; ├«n Banat, Muntenia ╚Öi Moldova ÔÇô rachiu; ├«n Muntenia ÔÇô ╚Ťuic─â. ÔÇ×Bat─â-te, focu, horilc─â, / Tu faci omul de nimnic─âÔÇŁ (╚śte╚Ťco 1990: 340; Bor╚Öa). Horincean, Horincar, nume de familie. ÔÇô Termenul horinc─â se ├«ncearc─â a fi derivat din a hori (a c├ónta), dar mai probabil de la gorilca, din limba ucrainean─â (D─âncu╚Ö 2010); Din ucr. horilka ÔÇ×╚Ťuic─âÔÇŁ (Caia 2002); Din ucr. horilka (dup─â holer─â) (DEX).

Horinc─â dex online | sinonim

Horinc─â definitie

Intrare: holerc─â
holerc─â
horilc─â
horinc─â