hoplolatríe (ho-plo-la-tri-) s. f., art. hoplolatría (tri-a), g.-d. hoplolatríi, art. hoplolatríei

hoplolatríe s. f. (sil. -plo-, -tri-), art. hoplolatría, g.-d. hoplolatríi, art. hoplolatríei

HOPLOLATRÍE s.f. (Liv.) Adorație a unor obiecte de vânătoare și a armelor la unele triburi politeiste. [Gen. -iei. / cf. gr. hoplon – armă, latreia – cult].

HOPLOLATRÍE s. f. adorație a uneltelor de vânătoare și a armelor de luptă, la unele triburi politeiste. (< hoplo- + -latrie)

HOPLO- „arme, armură”. ◊ gr. hoplon „armă” > fr. hoplo-, engl. id. > rom. hoplo-. □ ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a uneltelor de vînătoare sau a armelor de luptă de către populațiile primitive; ~mahie (v. -mahie), s. f., luptă de gladiatori înarmați cu arme grele, la vechii greci.