Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru homeostaz─â

HOMEOST├üZ─é, homeostaze, s. f. Proprietate a organismului de a men╚Ťine, ├«n limite foarte apropiate, constantele (3) mediului intern; homeostazie. [Pr.: -me-o-] ÔÇô Din fr. hom├ęostase.
HOMEOST├üZ─é, homeostaze, s. f. Proprietate a organismului de a men╚Ťine, ├«n limite foarte apropiate, constantele (3) mediului intern; homeostazie. [Pr.: -me-o-] ÔÇô Din fr. hom├ęostase.
!homeostáză (-me-os-ta-/-o-sta-) s. f., g.-d. art. homeostázei, pl. homeostáze
homeost├íz─â s. f. (sil. -me-o-; mf. -sta-) Ôćĺ staz─â
HOMEOSTÁZĂ s. (BIOL.) v. homeostazie.
HOMEOST├üZ─é s.f. Homostazie. [< fr. hom├ęostase].
HOMEOST├üZ─é s. f. homeostazie (2). (< fr. hom├ęostase)
HOMEOSTAZ─é s. (BIOL.) homeostazie.
HOMEO- (OMEO-) ÔÇ×asem─ân─âtor, egal, uniformÔÇŁ. ÔŚŐ gr. homoios ÔÇ×asem─ân─âtor, asemeneaÔÇŁ > fr. hom├ęo-, engl. id., germ. hom├Âo- > rom. homeo- ╚Öi omeo-. Ôľí ~crom (v. -crom), adj., homocrom*; ~logi (v. -log), adj. pl., (despre cromozomi) care s├«nt par╚Ťial omologi; ~meri (v. -mer), s. m. pl., 1. Cele mai mici particule materiale, infinit divizibile, ale corpurilor, care, dup─â filozoful grec Anaxagoras, con╚Ťineau ├«n sine toate calit─â╚Ťile posibile. 2. Tip de structur─â a talului lichenilor, la care celulele algei s├«nt r─âsp├«ndite uniform ├«n ├«ntreaga grosime a acestuia; ~merie (v. -merie), s. f., proces de cristalizare ├«n comun a unor macromolecule organice, care au compozi╚Ťie chimic─â foarte pu╚Ťin diferit─â ├«ntre ele; ~morfe (v. -morf), adj. pl., (despre organisme) care s├«nt asem─ân─âtoare prin condi╚Ťiile de via╚Ť─â ├«n care tr─âiesc ╚Öi prin faptul c─â apar╚Ťin aceluia╚Öi grup taxonomic, f─âr─â a fi ├«ns─â legate filogenetic; ~morfie (omeomorfie) (v. -morfie), s. f., fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compu╚Öi; sin. homeomorfism; ~pat (v. -pat), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n homeopatie; ~patie (v. -patie), s. f., sistem terapeutic ce ├«ntrebuin╚Ťeaz─â doze infinitezimale de medicamente care, ├«n cantit─â╚Ťi mari, ar produce o afec╚Ťiune analoag─â celei pe care o combate; sin. homeoterapie; ~plastie (v. -plastie), s. f., homoplastie*; ~plazie (v. -plazie), s. f., neoforma╚Ťie de ╚Ťesuturi prin diviziuni celulare anormale, dar care corespund ╚Ťesuturilor de baz─â; ~ptot─â (v. -ptot─â), s. f., figur─â de sintax─â poetic─â, const├«nd ├«n potrivirea fonic─â a ultimelor silabe a dou─â cuvinte ├«nvecinate; ~rez─â (v. -rez─â), s. f., 1. Lege a dezvolt─ârii desemn├«nd echilibr─âri ╚Öi reechilibr─âri progresive. 2. Dezvoltare canalizat─â ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie, form├«ndu-se un ╚Ťesut deosebit sub aspect morfologic ╚Öi fiziologic; ~stat (v. -stat), s. n., sistem cibernetic cu autoorganizare pe principiul c─âut─ârii statistice ╚Öi probabilistice a regimului de func╚Ťionare stabil─â; ~staz─â (v. -staz─â), s. f., 1. Proprietate general─â a organismelor de a-╚Öi men╚Ťine, ├«n limitele echilibrului func╚Ťional, genetic ╚Öi fiziologic, constantele mediului intern. 2. Proprietate a unor sisteme de a-╚Öi men╚Ťine constante anumite m─ârimi caracteristice; ~stazie (v. -stazie), s. f., homeostaz─â* (l, 2); ~term (v. -term), adj., s. n. pl., 1. adj., s. n. pl., (Organisme) cu temperatura constant─â, independent─â de cea a mediului extern. 2. adj., (Despre izvoare) Care izvor─â╚Öte la o temperatur─â apropiat─â de aceea a organismului uman; ~termie (v. -termie), s. f., proprietate a animalelor cu s├«nge cald de a-╚Öi men╚Ťine constant─â temperatura corpului; ~tipie (v. -tipie), s. f., caracteristic─â a organelor care, pe acela╚Öi animal, prezint─â acela╚Öi tip structural.

Homeostaz─â dex online | sinonim

Homeostaz─â definitie

Intrare: homeostaz─â
homeostaz─â substantiv feminin
  • silabisire: -me-o-; mf. -sta-