Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru holocefal

holocefál s. m., pl. holocefáli
HOLOCEF├üLI s. m. pl. subclas─â de pe╚Öti marini din ordinul raiformelor: himera (5). (< fr. holoc├ęphales)
HOLO- (OLO-) ÔÇ×├«ntreg, integral, totalÔÇŁ. ÔŚŐ gr. holos ÔÇ×├«ntreg, totÔÇŁ > fr. holo-, germ. id., engl. id. > rom. holo- ╚Öi olo-. Ôľí ~bazidiomicete (v. bazi-, v. dio-, v. -micete), s. f. pl., subclas─â de ciuperci superioare, care cuprinde specii cu bazidia ├«ntreag─â, nesegmentat─â ╚Öi cu corpurile de fructifica╚Ťie bine diferen╚Ťiate; ~biotic (v. -biotic), adj., (despre pe╚Öti) care migreaz─â ├«n acela╚Öi mediu marin, sau dulcicol; ~bioz─â (v. -bioz─â), s. f., variant─â a holismului care sus╚Ťine c─â evolu╚Ťia este produs─â mai ales prin concentrarea ╚Öi asocierea progresiv─â a organismelor simbionte ├«ntr-un ├«ntreg, creator al noului ├«n evolu╚Ťie; ~blastic (v. -blastic), adj., 1. Care se divide complet ├«n celule ├«n timpul clivajului. 2. (Despre spori) Care particip─â integral la formarea celulelor; ~carp (v. -carp), s. n., fruct ├«ntreg, nedespicat; ~caust (v. -caust), s. n., sacrificiu practicat ├«n antichitate de unele popoare, care consta ├«n arderea integral─â a animalului pe altar; ~cefal (olocefal) (v. -cefal), s. m., 1. s. m., Monstru prezent├«nd deficien╚Ťe somatice, dar av├«nd capul complet dezvoltat. 2. s. m. pl., Grup de pe╚Öti marini cartilagino╚Öi, av├«nd maxilarul superior sudat la baza craniului; ~cen (olocen) (v. -cen1), s. n., adj., 1. s. n., Ultima epoc─â (serie) a perioadei cuaternare care se continu─â ╚Öi ast─âzi, caracterizat─â prin des─âv├«r╚Öirea treptat─â a tipurilor umane ╚Öi prin apari╚Ťia culturilor materiale. 2. adj., Care apar╚Ťine acestei epoci (serii); ~cenoz─â (v. -cenoz─â1), s. f., comunitate de organisme considerat─â ├«n ansamblul ei geobotanic; ~centric (v. -centric), adj., (despre cromozomi) cu centromerul difuz pe ├«ntreaga lungime; ~ciclic (olociclic) (v. -ciclic), adj., 1. Care formeaz─â un cerc complet. 2. Care ├«nconjoar─â complet un organ vegetal. 3. (Despre plante) Persistent ├«n tot cursul anului, av├«nd frunze de ├«nlocuire; ~cren (v. -cren), adj., (despre izvoare) la care apa muste╚Öte din p─âm├«nt, form├«nd mla╚Ötini cu vegeta╚Ťie ╚Öi faun─â s─ârace; ~crin (v. -crin), adj., 1. (Despre glande) Cu secre╚Ťie total─â. 2. Care ├«mpreun─â cu celula secretoare formeaz─â elementele componente ale secre╚Ťiei glandulare; ~cronic (olocronic) (v. -cronic), adj., referitor la toat─â desf─â╚Öurarea ├«n timp a unui fenomen; ~demografie (v. dento-, v. -grafie), s. f., fotografiere tridimensional─â a cavit─â╚Ťii bucale; ~dibioz─â (v. di-, v. -bioz─â), s. f., transplant vegetal la care hipobiotul nefoliat posed─â aparat de absorb╚Ťie, iar epibiotul, aparat de asimila╚Ťie; ~edrie (oloedrie) (v. -edrie), s. f., calitate a unui sistem cristalin de a prezenta simetrie maxim─â; ~endobiotic (v. endo-, v. -biotic), adj., (despre ciuperci) care tr─âie╚Öte toat─â via╚Ťa ├«n interiorul unui alt organism; ~endozoare (v. endo-, v. -zoar), s. n. pl., organisme (ciuperci, bacterii) care tr─âiesc ├«n corpul animalelor-gazd─â; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante autotrofe a c─âror via╚Ť─â nu este dependent─â de a altor organisme; ~frastic (v. -frastic), adj., (despre limbi) ├«n care o g├«ndire, o fraz─â se exprim─â printr-un singur cuv├«nt; ~gamie (v. -gamie), s. f., 1. Condi╚Ťie de a avea game╚Ťi morfologic similari celulelor somatice. 2. Macrogamie cu participarea ├«ntregului aparat vegetativ, rezult├«nd nemijlocit o celul─â nediferen╚Ťiat─â cu rol de gamet; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., ansamblul proceselor de ontogenie ╚Öi filogenie, prin care se exprim─â continuitatea vie╚Ťii; sin. hologenie; ~genie (v. -genie1), s. f., hologenez─â*; ~genotip (v. geno-1, v. -tip), s. n., specie vegetal─â sau animal─â care a stat la baza cre─ârii unui gen nou; ~gimnocarp (v. gimno-, v. -carp), adj., cu fructe sau fructifica╚Ťii complet nude, neacoperite; sin. hologimnocarpic; ~gin (v. -gin), adj., cu caractere care se transmit numai pe linie femel─â; sin. hologinic; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de luat imagini ├«n relief prin utilizarea razei unui laser; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., imagine ob╚Ťinut─â prin holografie; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., modificare morfologic─â prin ├«nlocuirea total─â a p─âr╚Ťii vegetale regenerate; ~patie (v. -patie), s. f., 1. Stare patologic─â general─â, exteriorizat─â prin modific─âri locale. 2. Teorie conform c─âreia orice tulburare sau boal─â local─â este consecin╚Ťa unei st─âri patologice generale; ~petal (v. -petal), adj., cu pistilul ╚Öi staminele transformate ├«n petale; ~saprofite (olosaprofite) (v. sapro-, v. -fit), s. f. pl., organisme saprofite ├«n mod obligatoriu, lipsite de clorofil─â ╚Öi cu nutri╚Ťie limitat─â la substan╚Ťele organice vegetale sau animale; ~spor (v. -spor), s. m., spor a c─ârui form─â ╚Öi a c─ârui m─ârime se definitiveaz─â ├«nainte ca sporul precedent s─â fi ajuns la maturitate deplin─â; ~stom (v. -stom), s. n., peristom continuu, prezent la gasteropode ╚Öi echinide; ~tec─â (olotec─â) (v. -tec─â), s. f., ├«nveli╚Ö calcaros continuu al coloniilor masive de madrepori; ~tip (v. -tip), s. n., exemplar vegetal sau animal pe baza c─âruia s-a f─âcut descrierea speciei; ~tonie (v. -tonie), s. f., mi╚Öcare spasmodic─â a ├«ntregului sistem muscular; ~trih (v. -.trih), adj., care prezint─â p─âr sau cili de aceea╚Öi m─ârime pe toat─â suprafa╚Ťa.

Holocefal dex online | sinonim

Holocefal definitie

Intrare: holocefal
holocefal substantiv masculin
olocefal