holding definitie

8 definiții pentru holding

HÓLDING, holdinguri, s. n. Societate care deține o cantitate suficientă din acțiunile altor societăți pentru a putea exercita controlul asupra lor. – Din engl., fr. holding.
HÓLDING s. n. Societate care deține o cantitate suficientă din acțiunile altei societăți pentru a putea exercita controlul asupra ei. – Din engl., fr. holding.
!hólding s. n., pl. hóldinguri
HÓLDING s.n. (Ec.) Formă de subordonare a diferitelor întreprinderi (societăți) prin controlul participanților de către o societate anonimă pe acțiuni. [< engl., fr. holding, cf. engl. hold – a ține].
HÓLDING s. n. formă de monopol care subordonează diferite unități prin controlul participanților de către o societate anonimă pe acțiuni. (< engl., fr. holding)
HÓLDING ~uri n. Societate (anonimă) care deține majoritatea acțiunilor altor societăți (subordonându-le). /<engl., fr. holding
hólding s. n. (ec.) Ansamblu de societăți controlate, în baza participării majoritare la constituirea capitalului, de o persoană sau de o altă societate comercială ◊ „Holdingul dlui P.P., cel care realmente a pus, se pare, monopol pe o bună parte a industriei alimentare din acest județ.” R.l. 12 VII 93 p. 9. ◊ „[Este] o fabrică [...] a cărei conducere e implicată într-un holding internațional” R.l. 7 VIII 93 p. 1 (din engl. holding (company), cf. fr. holding; PR 1930; DEX, DN3)
HÓLDING [hóuldiŋ] (< cuv. engl.) s. n. Societate al cărei obiectiv constă în achiziționarea altor firme în scopul deținerii unui portofoliu de titluri de participare care să-i asigure o poziție de control. H. încasează dividende de la firmele controlate (filiale), dar participă la finanțarea acestora prin acordarea și/sau garantarea unor împrumuturi făcute de filiale și prin participarea la majorarea capitalului. H. poate fi pur, dacă obiectul lui exclusiv este gestionarea titlurilor de participare deținute, și mixt, în cazul în care exercită și activități industriale sau în domeniul comerțului.

holding dex

Intrare: holding
holding substantiv neutru