HOȚOMÁNCĂ, hoțomance, s. f. (Fam.) Ștrengăriță; hoțoaică. – Hoțoman + suf. -că.

HOȚOMÁNCĂ, hoțomance, s. f. (Fam.) Ștrengăriță; hoțoaică. – Hoțoman + suf. -că.

HOȚOMÁNCĂ, hoțomance, s. f. Ștrengăriță. Unde dormi tu la noapte, hoțomancă inelată ce-mi ești? GALAN, Z. R. 151.

hoțománcă s. f., g.-d. art. hoțománcei; pl. hoțománce

hoțománcă s. f., g.-d. art. hoțománcei; pl. hoțománce

HOȚOMÁNCĂ s. v. ștrengăriță.

HOȚOMANCĂ s. hoțoaică, șmecheroaică, ștrengărită. (Mare ~ mai ești!)