hoțomănie definitie

8 definiții pentru hoțomănie

HOȚOMĂNÍE, hoțomănii, s. f. Faptă sau purtare de hoțoman; tâlhărie, hoție. ♦ Înșelătorie, șarlatanie; șmecherie. – Hoțoman + suf. -ie.
HOȚOMĂNÍE, hoțomănii, s. f. Faptă sau purtare de hoțoman; tâlhărie, hoție. ♦ Înșelătorie, șarlatanie; șmecherie. – Hoțoman + suf. -ie.
HOȚOMĂNÍE, hoțomănii, s. f. Faptă de hoțoman; hoție, tîlhărie. Aleși dintre corifeii ciocoismului și ai hoțomăniilor bucureștene de pe atunci... FILIMON, la TDRG.
hoțomăníe s. f., art. hoțomănía, g.-d. art. hoțomăníei; pl. hoțomăníi, art. hoțomăníile
hoțomăníe s. f., art. hoțomănía, g.-d. art. hoțomăníei; pl. hoțomăníi, art. hoțomăníile
HOȚOMĂNÍE s. v. furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie.
HOȚOMĂNÍE ~i f. Faptă sau purtare de hoțoman; hoție; tâlhărie. /hoțoman + suf. ~ie
hoțomănie s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE.

hoțomănie dex

Intrare: hoțomănie
hoțomănie substantiv feminin