hoșbót, hoșbóturi, s.n. (reg.; mai ales la pl.) vase (de diferite feluri).

hóșbot, hoșboturi, s.n. – (reg.) Obiecte casnice, vase: „Pe când a venit acasă, toate hoșboturile i-au fost întoarse hucurel prin casă” (Bilțiu, 1999: 98). – Et. nec. (MDA); cf. germ. Hausestatt.

hóșbot, -uri, s.n. – Obiecte casnice, vase: „Pe când a venit acasă, toate hoșboturile i-au fost întoarse hucurel prin casă” (Bilțiu 1999: 98). – Cf. germ. Hausestatt.