hlobăna definitie

7 definiții pentru hlobăna

HLOBĂNÁ, hlóbăn, vb. I. Tranz. (Mold., Bucov.) A legăna, a clătina, a scutura. Viscolul... îi umflă mantaua, îl hlobănă de cîteva ori, parcă în șagă. GALAN, Z. R. 127. ◊ Refl. Intră pe ușă... hlobănîndu-se de boală. CONTEMPORANUL, VII 490.
HLOBĂNÁ, hlóbăn, vb. I. Tranz. (Reg.) A legăna, a clătina, a scutura. – Din hlo(a)bă „ulubă” (puțin folosit) + legăna.
HLOBĂNÁ vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.
A HLOBĂNÁ hlóbăn tranz. reg. A face să se hlobăne; a clătina.
A SE HLOBĂNÁ mă hlóbăn intranz. reg. A se mișca încolo și încoace; a se clătina; a se hâțâi.
hlóbăn, a (nord) și hóbon, a (Trans.) v. tr. (ung. himbálni, a. î. – Hloabenĭ, hloabănă, să hloabene). Clatin, legăn. V. refl. Mergeá hlobănîndu-se de boală.
hlobăna vb. v. BALANSA. CLĂTINA. LEGĂNA. OSCILA. PENDULA.

hlobăna dex

Intrare: hlobăna
hlobăna verb grupa I conjugarea I