hition definitie

7 definiții pentru hition

HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Reg.; despre vite) Slab, prăpădit, jigărit. [Pr.: -ti-o-] – Din magh. hitvány „subțire, rău”.
HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Reg.; despre vite) Slab, prăpădit, jigărit. [Pr.: -ti-o-] – Din magh. hitvány „subțire, rău”.
HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Regional, mai ales despre vite) Slab, prăpădit. Oile lui slăbiseră și se făcuseră numai abia calde de hitioane ce era. SBIERA, P. 9. – Pronunțat: -ti-on.
hitión (-ti-on) adj. m., pl. hitióni; f. hitioánă, pl. hitioáne
hitión adj. m. (sil. -ti-on), pl. hitióni; f. sg. hitioánă, pl. hitioáne
hitión (hitioánă), adj. – Slab, uscățiv. – Der. hiteo(a)n, vition. Mag. hitvany (DAR).
hitión, -oánă adj. (ung. hitvány, slab). Mold. Trans. Slab, slăbănog: vite hitioane. – Și vition (ca viclean din hiclean).

hition dex

Intrare: hition
hition adjectiv
  • silabisire: -ti-on