histiocit definitie

8 definiții pentru histiocit

HISTIOCÍT, histiocite, s. n. Celulă stelată din țesutul conjunctiv, având un rol determinant în cicatrizarea rănilor și în apărarea organismului față de infecții. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. histiocyte.
HISTIOCÍT, histiocite, s. n. Celulă stelată din țesutul conjunctiv, având un rol determinant în cicatrizarea rănilor și în apărarea organismului față de infecții. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. histiocyte.[1]
histiocít (-ti-o-) s. n., pl. histiocíte
histiocít s. n. (sil. -ti-o-), pl. histiocíte
histiocít s. m., pl. histiociți
HISTIOCÍT s.n. (Biol.) Celulă macrofagă a țesutului conjunctiv. [Pron. -ti-o-. / < fr. histiocyte, cf. gr. histos – țesut, kytos – celulă].
HISTIOCÍT s. n. celulă macrofagă a țesutului conjunctiv, din histioblast. (< fr. histiocyte)
HISTIO- „țesut organic, tisular”. ◊ gr. histion „pînză, țesut, velă” > fr. histio-, germ. id., engl. id. > rom. histio-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă reticulohistiocitară foarte tînără; ~cit (v. -cit), s. n., celulă macrofagă, mobilă și stelată, aparținînd țesutului conjunctiv.

histiocit dex

Intrare: histiocit (pl. -ți)
histiocit pl. -ți
Intrare: histiocit (pl. -e)
histiocit pl. -e substantiv neutru
  • silabisire: -ti-o-