Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 557352:
hippy s. m., adj. (pl. hippies[i], hipis, hipiși; anglicism) Nume dat tinerilor nonconformiști care, în anii ’60-’70, se opuneau societății de consum încercând un protest naiv ◊ „S. A. a continuat declarând că tot ea l-a ucis [...] pe instrumentistul G.H., crimă de care a fost acuzat un alt membru al «familiei» de hippies, R.B.” Sc. 11 II 71 p. 7. ◊ „Psihologii pun fenomenul hippy în legătură cu dificultățile complexe pe care le ridică viața modernă [...] După ei hippysmul nu poate afecta decât pe tinerii fragili sufletește și impresionabili, pe cei puțin rezistenți la rigorile malaxorului social al societății de consum.” Cont. 26 IV 74 p. 10. ◊ „În centrele universitare hippies-ii s-au demonetizat.” R.lit. 20 VI 74 p. 17; v. și antivedetă, petrodolar, tranzistor [scris și hipi] (din engl. americ. hippy; BD 1950, PR 1967; M. Avram în SCL 4/75 p. 319324; DN3, DEX-S)
Hippy dex online | sinonim
Hippy definitie
