hiposecreție definitie

7 definiții pentru hiposecreție

HIPOSECRÉȚIE, hiposecreții, s. f. Diminuare a secreției unei glande sub valorile normale. – Din fr. hyposécrétion.
HIPOSECRÉȚIE, hiposecreții, s. f. Scădere a secreției unei glande sub valorile normale. – Din fr. hyposécrétion.
hiposecréție (-se-cre-ți-e) s. f., art. hiposecréția, g.-d. art. hiposecréției; pl. hiposecréții, art. hiposecréțiile
hiposecréție s. f. → secreție
HIPOSECRÉȚIE s.f. (Biol.) Diminuare a secreției unei glande. [Gen. -iei. / < fr. hyposécrétion].
HIPOSECRÉȚIE s. f. diminuare a secreției unei glande. (< fr. hyposécrétion)
HIPOSECRÉȚIE f. Stare patologică constând în scăderea secreției glandulare sub limitele normale. [G.-D. hiposecreției; Sil. -se-cre-ți-e] /<fr. hyposécrétion

hiposecreție dex

Intrare: hiposecreție
hiposecreție substantiv feminin