HIPOSCÉNIU, hiposcenii, s. n. Zid care susținea, în Antichitate, scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. – Din fr. hyposcénium.

HIPOSCÉNIU, hiposcenii, s. n. Zid care susținea, în antichitate, scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. – Din fr. hyposcénium.

!hiposcéniu [niu pron. niu] (-pos-ce-/-po-sce-) s. n., art. hiposcéniul; pl. hiposcénii, art. hiposcéniile (-ni-i-)

hiposcéniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -nĭu], art. hiposcéniul; pl. hiposcénii, art. hiposcéniile (sil. -ni-i-)

HIPOSCÉNIU s.n. (Ant.) Zid care susținea scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. [Pron. -niu. / < fr. hyposcénium, cf. gr. hypo – sub, skene – scenă].

HIPOSCÉNIU s. n. (ant.) zid care susținea scena unui teatru deasupra orchestrei. ◊ parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. (< fr. hyposcénium)