hipomanție definitie

6 definiții pentru hipomanție

HIPOMANȚÍE s. f. Practică a prezicerii la vechii celți, care se făcea după nechezatul și după mișcările unor cai sacri. – Din fr. hippomancie.
HIPOMANȚÍE s. f. Practică a prezicerii la vechii celți, care se făcea după nechezatul și după mișcările unor cai sacri. – Din fr. hippomancie.
hipomanțíe s. f., art. hipomanțía, g.-d. hipomanțíi, art. hipomanțíei
hipomanțíe s. f., art. hipomanțía, g.-d. hipomanțíi, art. hipomanțíei
HIPOMANȚÍE s.f. Pretinsă artă a prezicerii la vechii celți, care se făcea după nechezatul și mișcările unor cai sacri. [Gen. -iei. / < fr. hippomancie, cf. gr. hippos – cal, manteia – prevestire].
HIPOMANȚÍE s. f. (la vechii celți) artă a prezicerii după nechezatul și mișcările unor cai sacri. (< fr. hippomancie)

hipomanție dex

Intrare: hipomanție
hipomanție substantiv feminin