HIPOGLICEMÍE, hipoglicemii, s. f. (Med.) Scădere sub valorile normale a concentrației de glucoză din sânge. – Din fr. hypoglycémie.

HIPOGLICEMÍE, hipoglicemii, s. f. (Med.) Scădere sub valorile normale a concentrației de glucoză din sânge. – Din fr. hypoglycémie.

hipoglicemíe (-po-gli-) s. f., art. hipoglicemía (-mi-a), g.-d. art. hipoglicemíei; pl. hipoglicemíi, art. hipoglicemíile (-mi-i-)

hipoglicemíe s. f. (sil. -gli-) → glicemie

HIPOGLICEMÍE s.f. Diminuare a cantității de glucoză din sânge; glicopenie. [Gen. -iei. / < fr. hypoglycémie].

HIPOGLICEMÍE s. f. scădere a concentrației glucozei în sânge; glicopenie. (< fr. hypoglycémie)

HIPOGLICEMÍE ~i f. Scădere a glucozei din sânge sub valorile normale. /<fr. hypoglicémie