HIPNOTIZATÓR, -OÁRE, hipnotizatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizor. – Hipnotiza + suf. -tor (după fr. hypnotiseur).

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE, hipnotizatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizor. – Hipnotiza + suf. -tor (după fr. hypnotiseur).

HIPNOTIZATÓR, hipnotizatori, s. m. (Rar) Persoană care hipnotizează, care provoacă hipnoza.

hipnotizatór adj. m., s. m., pl. hipnotizatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. hipnotizatoáre

hipnotizatór s. m., adj. m., pl. hipnotizatóri; f. sg. și pl. hipnotizatoáre, g.-d. sg. art. hipnotizatoárei

HIPNOTIZATÓR s. v. hipnotizor.

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Hipnotizor. [< hipnotiza + -tor].

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE s. m. f. hipnotizor. (< hipnotiza + -tor)

HIPNOTIZATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care hipnotizează. Medic ~. /a hipnotiza + suf. ~tor

HIPNOTIZATOR s. hipnotizor.