9 definiții pentru hipertonie
HIPERTONÍE, hipertonii,
s. f. 1. Stare a unei soluții hipertonice.
2. Creștere a tonusului mușchilor scheletici sau ai diferitelor organe interne și a sistemului nervos vegetativ.
3. Hipertensiune. – Din
fr. hypertonie. HIPERTONÍE, hipertonii,
s. f. 1. Stare a unei soluții hipertonice.
2. Creștere a tonusului mușchilor scheletici sau ai diferitelor organe interne și a sistemului nervos vegetativ.
3. Hipertensiune. – Din
fr. hypertonie. hipertoníe s. f.,
art. hipertonía,
g.-d. art. hipertoníei;
pl. hipertoníi,
art. hipertoníile
hipertoníe s. f., art. hipertonía, g.-d. art. hipertoníei; pl. hipertoníi, art. hipertoníile HIPERTONÍE s. v. hipertensiune. HIPERTONÍE s.f.
1. Hipertonicitate.
2. Creștere a tonicității unui organ sau țesut. [Gen. -iei. / < fr. hypertonie, cf. gr. hyper – peste, tonos – tensiune].
HIPERTONÍE s. f. creștere a tonicității unui organ sau țesut. (< fr. hypertonie)
HIPERTONÍE f. 1) Stare patologică constând în creșterea excesivă a tonusului țesuturilor. 2) Tensiune arterială superioară celei normale; hipertensiune. /<fr. hypertonie HIPERTONIE s. (MED.) hipertensiune, tensiune. Hipertonie dex online | sinonim
Hipertonie definitie
Intrare: hipertonie
hipertonie substantiv feminin