HIPERMNEZÍE, hipermnezii, s. f. Excitație excesivă, patologică a memoriei. – Din fr. hypermnésie.

HIPERMNEZÍE, hipermnezii, s. f. Excitație excesivă, patologică a memoriei. – Din fr. hypermnésie.

hipermnezíe s. f., art. hipermnezía, g.-d. art. hipermnezíei; pl. hipermnezíi, art. hipermnezíile

hipermnezíe s. f., art. hipermnezía, g.-d. art. hipermnezíei; pl. hipermnezíi, art. hipermnezíile

HIPERMNEZÍE s.f. Excitație anormală sau patologică a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. hypermnésie, cf. gr. hyper – peste, mnesis – memorie].

HIPERMNEZÍE s. f. excitație excesivă, patologică a memoriei. (< fr. hypermnésie)

*ipermnezíe f. (iper- și mnezie din amnezie). Med. Excitarea anormală a memoriiĭ.

HIPERMNEZÍE (< fr.) s. f. Creștere exagerată a funcției memoriei, aducerile aminte depășind necesitățile firești. Poate fi generală, manifestându-se printr-o exaltare a memoriei, sau parțială, la oameni normali sau supradotați (ex. memoria datelor sau a cifrelor), dar și la debilii mintali.