Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru hingher

HENGHÉR s. m. v. hingher.
HINGH├ëR, hingheri, s. m. Persoan─â, ├«n serviciul de ecarisaj, care se ocup─â cu prinderea c├óinilor f─âr─â st─âp├ón; hoher (1). [Var.: (├«nv.) hengh├ęr s. m.] ÔÇô Din s─âs. hoenger (= germ. Henker).
HENGHÉR s. m. V. hingher.
HINGH├ëR, hingheri, s. m. Persoan─â, ├«n slujba serviciului de ecarisaj, care se ocup─â cu prinderea c├óinilor vagabonzi; hoher (1). [Var.: (├«nv.) hengh├ęr s. m.] ÔÇô Din s─âs. hoenger (= germ. Henker).
HENGHÉR s. m. v. hingher.
HINGH├ëR, hingheri, s. m. Persoan─â ├«n slujba serviciului de ecarisaj, care se ocup─â cu prinderea ╚Öi omor├«rea c├«inilor vagabonzi. [C├«inele] i l-au luat ├«ntr-o zi, din curte, hingherii. PAS, Z. I 58. Se zvonea c─â agen╚Ťii umbl─â ├«n toate p─âr╚Ťile ca hingherii. SADOVEANU, N. F. 110. ├Än zori de zi, colind─â cu lada lui hingherul. LESNEA, I. 126. ÔÖŽ (Adjectival) Fig. Tic─âlos, r─âu. Vi╚Ť─â de boier, La suflet hingher, Care, nu o dat─â, Ne-a furat la plat─â, ╚śi de multe ori Ne-a fr├«nt sub picior, Cu g├«rbaci de sfori. DE╚śLIU, M. 53. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) hengh├ęr (CARAGIALE, O. II 268) s. m.
hingh├ęr s. m., pl. hingh├ęri
hingh├ęr s. m., pl. hingh├ęri
HINGHÉR s. (Transilv.) hoher, (prin Ban. și Transilv.) șintăr.
HINGHÉR s. v. călău, gâde.
hingh├ęr (hingh├ęri), s. m. ÔÇô Persoan─â care se ocup─â cu prinderea ╚Öi exterminarea c├«inilor vagabonzi. ÔÇô Var. hengher. Germ. Henker (Borcea 193; DAR; G├íldi, Dict., 178), prin intermeidiul s─âs. hoeng├¬r sau al mag. henger. Institu╚Ťie municipal─â, creat─â ├«n Bucure╚Öti ├«n 1810. ÔÇô Der. hingherie, s. f. (cu╚Öc─â de c├«ini, ├«ndeletnicirea de hingher).
HINGHÉR ~i m. Lucrător din serviciul de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi. /<săs. hoenger
hengher (hingher) m. individ care se ocup─â cu prinderea c├óinilor vagabonzi prin ora╚Ö. [Vechiu-rom. hengher, cal─âu = sas. H├ľNG├ŐR, (germ. Henker)].
hingher m. V. hengher.
hengh├ęr m. (sas. k├Âng├¬r, germ. henger ╚Öi henker, d. henken, a sp├«nzura). Vest. Hoher, acelor care prinde c├«ni─ş de pe strade. ÔÇô La Od. [Ps. 43] engher. ├Än est hingher. V. ─şuju.
hingh├ęr, V. hengher.
HINGHER s. (Transilv.) hoher, (prin Ban. și Transilv.) șintăr.
hingher s. v. CĂLĂU. GÎDE.
hingher, hingheri s. m. (intl.) poli╚Ťist.

Hingher dex online | sinonim

Hingher definitie

Intrare: hingher
hengher
hingher substantiv masculin