HIGROFÍL, -Ă, higrofili, -e, adj. (Despre plante) Care caută umiditatea, care se dezvoltă în condiții de mare umiditate. – Din fr. hygrophile.

HIGROFÍL, -Ă, higrofili, -e, adj. (Despre plante) Care caută umiditatea, care se dezvoltă în condiții de mare umiditate. – Din fr. hygrophile.

higrofíl (hi-gro-) adj. m., pl. higrofíli; f. higrofílă, pl. higrofíle

higrofíl adj. m. (sil. -gro-), pl. higrofíli; f. sg. higrofílă, pl. higrofíle

Higrofil ≠ higrofob

HIGROFÍL, -Ă adj., s.f. (Plantă) care caută umiditatea, care se dezvoltă în condiții de mare umiditate. [< fr. hygrophile, cf. gr. hygros – umed, philein – a iubi].

HIGROFÍL, -Ă adj. (biol.; despre organisme) care se dezvoltă în condiții de mare umiditate. (< fr. hygrophile)

HIGROFÍL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre plante) Care se dezvoltă în condiții de umiditate sporită. /<fr. hygrophile

HIGRO- „lichid, umezeală, umed”. ◊ gr. hygros „umed” > fr. hygro-, germ. id., engl. id. > rom. higro-. □ ~bionte (v. -biont), s. n. pl., plante acvatice sau care cresc în stațiunile ecologice umede; ~cazie (~chasie, ~chazie) (v. -cazie), s. f., fenomen de punere în libertate a semințelor sau sporilor plantelor în perioada de umiditate excesivă; ~file (v. -fil1), adj., s. f. pl., (plante) care se dezvoltă în condiții de umiditate excesivă; ~filie (v. -filie1), s. f., afinitate a plantelor pentru locurile umede; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante care cresc în regiunile cu umiditate ridicată; ~fob (v. -fob), adj., (despre plante) care evită umiditatea abundentă; ~fobie (v. -fobie), s. f., repulsie patologică manifestată față de lichide; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea continuă a umidității aerului atmosferic; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă reprezentînd variația umidității aerului; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul umidității atmosferice; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază metodele și aparatele folosite pentru determinarea umidității aerului atmosferic; sin. higroscopie; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea umidității aerului atmosferic; sin. umidometru (2); ~morfie (v. -morfie), s. f., totalitate a caracterelor structurale speciale la plantele higrofile; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., parte fluidă a citoplasmei; ~scop (v. -scop), s. n., instrument folosit pentru studierea variației umidității aerului atmosferic; ~scopie (v. -scopie), s. f., higrometrie*; ~scatofil (v. scato-, v. -fil1), adj., (despre plante) care crește pe locuri umede și întunecoase; ~stat (v. -stat), s. n., aparat pentru menținerea umidității relative a aerului dintr-o încăpere, dintr-o instalație etc.

HIGROFÍLĂ s. f. v. higrofil [în DN].