Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru hieroglif─â

HIEROGL├ŹF─é, hieroglife, s. f. Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta no╚Ťiunile prin figuri stilizate de fiin╚Ťe ╚Öi de obiecte. ÔÖŽ Fig. (ir.) Scris necite╚Ť, indescifrabil. [Pr.: -hi-e-. ÔÇô Var.: ierogl├şf─â s. f.] ÔÇô Din fr. hi├ęroglyphe.
IEROGL├ŹF─é s. f. v. hieroglif─â.
HIEROGL├ŹF─é, hieroglife, s. f. Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta no╚Ťiunile prin figuri de fiin╚Ťe ╚Öi de obiecte. ÔÖŽ Fig. (ir.) Scris necite╚Ť, indescifrabil. [Pr.: hi-e-. ÔÇô Var.: ierogl├şf─â s. f.] ÔÇô Din fr. hi├ęroglyphe.
IEROGL├ŹF─é, ieroglife, s. f. V. hieroglif─â.
HIEROGL├ŹF─é, hieroglife, s. f. 1. Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta no╚Ťiunile prin figuri de fiin╚Ťe ╚Öi obiecte. Descifrez cu mare u╚Öurin╚Ť─â hieroglifele egiptene. HOGA╚ś, DR. II 74. 2. Fig. (Cu sens ironic) Scris necite╚Ť, indescifrabil. Notez pe foi mici de h├«rtie ceea ce pot nota, ╚Öi nu ╚Ötiu cum voi descifra aceste hieroglife. STANCU, U.R.S.S. 116. ÔÇô Pronun╚Ťat: hi-e-. ÔÇô Variant─â: ierogl├şf─â (C. PETRESCU, S. 175, ANGHEL, PR. 63, ODOBESCU, S. III 79) s. f.
IEROGL├ŹF─é s. f. v. hieroglif─â.
hierogl├şf─â (hi-e-ro-gli-) s. f., g.-d. art. hierogl├şfei; pl. hierogl├şfe
hierogl├şf─â s. f. (sil. hi-e-, -gli-), g.-d. art. hierogl├şfei; pl. hierogl├şfe
HIEROGL├ŹF─é s.f. 1. Semn al scrierii vechilor egipteni, care reprezenta cu ajutorul unor figuri lucrurile sau fiin╚Ťele despre care se scria. ÔŚŐ Teoria hieroglifelor = teorie agnostic─â potrivit c─âreia senza╚Ťiile ╚Öi reprezent─ârile omului nu sunt o copie a obiectelor, ci numai semne conven╚Ťionale, simboluri, care nu au nimic comun cu obiectele reale ╚Öi cu ├«nsu╚Öirile lor. 2. (Fig.; ironic) Scris ur├ót, necite╚Ť, indescifrabil; lucru greu de descifrat. [Pron. hi-e-, var. ieroglif─â s.f. / < fr. hi├ęroglyphe, cf. gr. hieros ÔÇô sacru, glyphein ÔÇô a grava].
IEROGL├ŹF─é s.f. v. hieroglif─â.
HIEROGL├ŹF─é s. f. 1. semn al scrierii ideografice a vechilor egipteni, stilizare de fiin╚Ťe sau lucruri. 2. teoria ~elor = concep╚Ťie potrivit c─âreia senza╚Ťiile, percep╚Ťiile ╚Öi reprezent─ârile nu sunt imagini obiective, ci numai semne conven╚Ťionale, simboluri, care nu au nimic comun cu obiectele reale ╚Öi cu ├«nsu╚Öirile lor. 3. (fig.; ir.) scris ur├ót, necite╚Ť, indescifrabil; lucru greu de descifrat. 4. (pl.) urme proeminente, alungite sau ramificate, ├«nt├ólnite ├«n straturile geologice. (< fr. hi├ęroglyphe)
HIEROGL├ŹF─é ~e f. 1) Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta no╚Ťiunile prin figuri de fiin╚Ťe ╚Öi de obiecte. 2) fig. iron. Scris necite╚Ť, indescifrabil. [G.-D. hieroglifei; Sil. hi-e-ro-gli-] /<fr. hi├ęroglyphe
hieroglife f. pl. 1. semne de scriere la vechii Egipteni; 2. fig. lucru ne├«n╚Ťeles.
*ie- ╚Öi ─şerogl├şf─â f., pl. e (d. ieroglific). Semn din scrierea vechilor Egipten─ş. Fig. Scris gre┼ş de citit or─ş care nu se poate citi. Lucru ├«ncurcat, obscur. ÔÇô Scrierea vechilor Egipten─ş consista din figur─ş s─âpate ╚Öi sculptate ├«n temple ╚Öi pe monumentele publice. Aceste semne reprezenta┼ş ma─ş ├«nt├«─ş chear ob─şectu, apo─ş numa─ş un sunet, ├«n c├«t aceast─â scriere e ╚Öi simbolic─â, ╚Öi fonetic─â. Ieroglifele, dup─â ce a┼ş r─âmas multe secule o enigm─â, a┼ş fost descifrate ├«n fine de Francezu Champollion (ÔÇá 1832).
HIEROGL├ŹF─é (< fr. {i}; {s} gr. hieros ÔÇ×sacruÔÇŁ + gliphein ÔÇ×a sculptaÔÇŁ) s. f. 1. Semn din scrierea vechilor egipteni cu o valoare figurativ─â (pictogramele) sau ideografic─â (ideogramele). Primele h. au fost descifrate (1821) de egiptologul francez J. Fr. Champollion. 2. (GEOL.) Impresiuni proeminente, alungite ╚Öi ramificate, ├«nt├ólnite pe suprafe╚Ťele inferioare ale stratelor de gresii fine ╚Öi de aleurite. ├Än func╚Ťie de genez─â, se deosebesc: mecanoglife, pedoglife, bioglife, reoglife.
HIEROGL├ŹF─é s. f. (< fr. hi├ęroglyphe, cf. gr. hieros ÔÇ×sacruÔÇŁ + glyphein ÔÇ×a gravaÔÇŁ): semn sau caracter de scriere sacr─â a vechilor egipteni, care reprezenta no╚Ťiunile prin figuri de fiin╚Ťe ╚Öi de obiecte; ideogram─â (v.). Secretul scrierii cu h. a fost descifrat ├«n 1821 de ├«nv─â╚Ťatul francez I.-F. Champollion.
HIERO- (IERO-) ÔÇ×sf├«nt, sacruÔÇŁ. ÔŚŐ gr. hieros ÔÇ×sacruÔÇŁ > fr. hi├ęro-, germ. id., engl. id. > rom. hiero- ╚Öi iero-. Ôľí ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., tip de organizare ╚Öi conducere a societ─â╚Ťii primitive ╚Öi apoi feudale, ├«n func╚Ťie de obiectivele spirituale ale unei religii dominante; ~dul (v. -dul), s. m. ╚Öi f., sclav care se afla ├«n serviciul unui templu grecesc; ~fanie (v. -fanie), s. f., relevarea unei entit─â╚Ťi sacre de ordin cultural ├«n istoria spiritual─â a unei comunit─â╚Ťi etnice; ~fant (v. -fant), s. m., preot care prezida misterele de la Eleusis ╚Öi care ├«i ini╚Ťia pe neofi╚Ťi; ~glif─â (v. -glif─â), s. f., 1. Semn din scrierea vechilor egipteni, cu o valoare figurativ─â sau ideografic─â. 2. s. f. pl., Urme proeminente, alungite sau ramificate, ├«nt├«lnite pe stratele geologice; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere comparativ─â a religiilor; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., caracter sau simbol sacru.

Hieroglif─â dex online | sinonim

Hieroglif─â definitie

Intrare: hieroglif─â
hieroglif─â substantiv feminin
  • silabisire: hi-e-, -gli-
ieroglif─â