HIDROPLANÁ, pers. 3 hidroplanează, vb. I. Intranz. (Despre hidroavioane) A se deplasa plutind la suprafața apei. – Din fr. hydroplaner.

HIDROPLANÁRE, hidroplanări, s. f. Deplasare a unui hidroavion pe apă prin autopropulsie aerodinamică. – Hidro- + planare. Cf. fr. hydroplanage.

HIDROPLANÁ, pers. 3 hidroplanează, vb. I. Intranz. (Despre hidroavioane) A se deplasa plutind la suprafața apei. – Din fr. hydroplaner.

HIDROPLANÁRE, hidroplanări, s. f. Deplasare a unui hidroavion pe apă prin autopropulsie aerodinamică. – Hidro- + planare. Cf. fr. hydroplanage.

hidroplanáre (hi-dro-pla-) s. f., g.-d. art. hidroplanắrii; pl. hidroplanắri

hidroplaná vb., ind. prez. 3 sg. hidroplaneáză

hidroplanáre s. f. (sil. -dro-pla-) → planare

HIDROPLANÁ vb. I. intr. (Despre hidroavioane) A se deplasa plutind la suprafața apei. [< fr. hydroplaner].

HIDROPLANÁRE s.f. Deplasare a unui hidroavion pe apă; hidroplanaj. [< hidroplana].

HIDROPLANÁ vb. intr. (despre un hidroglisor sau hidroavion) a se deplasa plutind la suprafața apei. (< fr. hydroplaner)

A HIDROPLANÁ pers. 3 ~eáză intranz. A se deplasa sau a se coborî pe suprafața apei. /<fr. hydroplaner

HIDROPLANARE deplasare a unui hidroavion pe suprafața apei prinautopropulsie aerodinamică.