Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru heteroz─â

heter├│z─â s. f., pl. heter├│ze
HETER├ôZ─é s. f. (lingv.) ├«nlocuire a unei expresii precise cu una mai pu╚Ťin precis─â, de obicei un nume propriu de ora╚Ö cu un nume comun care exprim─â atributul s─âu. (< fr. h├ęt├ęrose)
heteroz─â (gr. heterosis ÔÇ×schimbareÔÇŁ), figur─â de substitu╚Ťie, de ordin exclusiv lexical, ├«n genul antonomazei (A), const├ónd ├«n ├«nlocuirea unei expresii precise cu una mai pu╚Ťin precis─â, de obicei un nume propriu de ora╚Ö cu un nume comun care exprim─â atributul s─âu ╚Öi care devine un nume propriu, de ex. Capital─â pentru Bucure╚Öti; cf. lat. Urbs pentru Roma. Sau un nume de persoan─â cu unul comun, care arat─â originea persoanei, devenit nume propriu: ÔÇ×MoldoveanuÔÇŁ, ÔÇ×OlteanuÔÇŁ, ÔÇ×MunteanuÔÇŁ, ÔÇ×Vr├ónceanuÔÇŁ etc. Cf. lat.: Poenus ÔÇ×unul anume dintre puni, cartagineziÔÇŁ (cf. G., p. 63)

Heteroz─â dex online | sinonim

Heteroz─â definitie

Intrare: heteroz─â
heteroz─â substantiv feminin