hermafrodit definitie

14 definiții pentru hermafrodit

HERMAFRODÍT, -Ă, hermafrodiți, -te, adj. (Despre plante și animale) Care are organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ; androgin, bisexuat, bisexual. ♦ (Substantivat) Om având caractere specifice ambelor sexe; fătălău. – Din fr. hermaphrodite.
HERMAFRODÍT, -Ă, hermafrodiți, -te, adj. (Despre plante și animale) Care are organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ; androgin, bisexuat, bisexual. ♦ (Substantivat) Om anormal, posedând caractere specifice ambelor sexe; fătălău. – Din fr. hermaphrodite.
HERMAFRODÍT, -Ă, hermafrodiți, -te, adj. (Despre plante și animale) Care întrunește într-un singur individ caracterele ambelor sexe. ♦ (Substantivat) Om anormal, posedînd caractere specifice ambelor sexe.
!hermafrodít (her-ma-fro-/herm-a-) adj. m., s. m., pl. hermafrodíți; adj. f., s. f. hermafrodítă, pl. hermafrodíte
hermafrodít adj. m. (sil. -fro; mf. herm-), pl. hermafrodíți; f. sg. hermafrodítă, pl. hermafrodíte
HERMAFRODÍT adj., s. (BIOL.) 1. adj. bisexual, bisexuat. (Organism ~.) 2. s. (pop.) fătălău.
HERMAFRODÍT, -Ă adj. (Om, animal, plantă) care are caracterele ambelor sexe; bisexuat. [Cf. fr. hermaphrodite, lat. hermaphroditus, gr. hermaphroditos < Hermes – zeul comerțului, și Afrodita – zeița iubirii la greci].
HERMAFRODÍT, -Ă I. adj., s. m. f. (om, animal, plantă) care posedă organele reproducătoare ale ambelor sexe; androgin, bisexuat. II. s. m. 1. (mit.) ființă căreia i se atribuie o natură dublă, masculină și feminină. 2. (arte) statuie prezentând însușiri masculine și feminine. (< fr. hermaphrodite)
HERMAFRODÍT ~tă (~ți, ~te) (despre ființe sau plante) Care ține de hermafroditism; propriu hermafroditismului; bisexual; androgin. [Sil. her-ma-fro-] /<fr. hermaphrodite
ermafrodit a. Bot. care conține organele ambelor sexe: flori ermafrodite.
*ermafrodít, -ă adj. (lat. hermaphrodítus adj., d. vgr. ῾Ermaphróditos, fiu luĭ ῾Ermês [Mercur], și al Afroditeĭ. El, pe cînd se scălda lîngă orașu Alicarnas, fu văzut de nimfa Salmacida, care-l îmbrățișă, după care amîndoĭ fură prefăcuțĭ într’un singur trup. Mit.). Med. Care reunește într’însu amîndoŭă sexele. V. famen.
HERMAFRODIT adj., s. (BIOL.) 1. adj. bisexual, bisexuat. (Organism ~.) 2. s. (pop.) fătălău.
Hermafrodit = Hermaphroditus.
HERMAFRODIT (în mitologia greacă), fiul lui Hermes și al Afroditei, de o frumusețe rară. Îndrăgostindu-se de el, nimfa Salmacis a implorat zeii să le unească trupurile pentru totdeauna. Dorința fiindu-i îndeplinită, a rezultat o ființă fabuloasă, având ambele sexe. Reprezentat ca făcând parte din cortegiul lui Dionysos.

hermafrodit dex

Intrare: hermafrodit
hermafrodit adjectiv
  • silabisire: -fro-; mf. herm-