HÉRING, heringi, s. m. Pește marin asemănător cu scrumbia, lung de circa 20 cm, cu spinarea verde-albăstrie și cu laturile argintii (Clupea harengus). – Din germ. Hering.

HÉRING, heringi, s. m. Pește marin asemănător cu scrumbia, lung de circa 20 cm, cu spinarea verde-albăstrie și cu laturile argintii (Clupea harengus). – Din germ. Hering.

HÉRING, heringi, s. m. Pește marin, foarte asemănător cu scrumbia, răspîndit în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică (Clupea harengus).

héring s. m., pl. héringi

héring s. m., pl. héringi

HÉRING s.m. Pește marin asemănător cu scrumbia, care călătorește în grupuri mari. [< germ. Hering].

HÉRING s. m. pește marin migrator, asemănător cu scrumbia, foarte prolific. (< germ. Hering)

héring (héringi), s. m. – Pește marin asemănător cu scrumbia. Germ. Häring (DAR).

HÉRING ~gi m. Pește marin de talie mică, de culoare albă-argintie, care se pescuiește în mari cantități. /<germ. Häring

HÉRING (< germ.) s. m. Pește teleostean marin (Clupea harengus), de c. 20 cm lungime, albastru-argintiu, cu corpul turtit, având o musculatură bine dezvoltată și oase subțiri. Trăiește în bancuri în Oc. Atlantic și în mările Nordului și Baltică; se pescuiește în cantități foarte mari.