herghelegiu definitie

11 definiții pentru herghelegiu

HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. Păzitor, îngrijitor al unei herghelii. – Din tc. hergeleci.
HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. Păzitor, îngrijitor al unei herghelii. – Din tc. hergeleci.
HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. (Rar) Păzitor, îngrijitor de herghelie. Avea turme nenumărate de tot soiul... și nici numărul văcarilor, al herghelegiilor și al ciobanilor ce le pășteau nu-l mai cunoștea. ISPIRESCU, U. 41. De n-aș ști că-i beizade, aș crede că-i herghelegiu. ALECSANDRI, T. 1236.
herghelegíu s. m., art. herghelegíul; pl. herghelegíi, art. herghelegíii (-gi-ii)
herghelegíu s. m., art. herghelegíul; pl. herghelegíi, art. herghelegíii
HERGHELEGÍU s. (prin Ban.) arghelar, (Olt., Ban., Transilv. și Maram.) stăvar. (~l păzește și îngrijește o herghelie.)
HERGHELEGÍU ~i m. Persoană care paște și păzește o herghelie. /<turc. hergeleci
hergheligiu m. păzitor de herghelie: de n’ași ști că-i beizade, aș crede că-i herghelegiu AL. [Turc. HERGHELEDJI].
hergheligíŭ și -egíŭ m. (turc. hergeleği). Păzitor de herghelie. V. stavăr.
HERGHELEGIU s. (prin Ban.) arghelar, (Olt., Ban., Transilv. și Maram.) stăvar. (~ păzește și îngrijește o herghelie.)
herghelegiu, herghelegii s. m. proxenet.

herghelegiu dex

Intrare: herghelegiu
herghelegiu substantiv masculin