Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 950795:

heredíe, heredii, s.f. – (reg.) Ocupație, treabă, lucru. De regulă, în expr. a avea heredie = a avea de lucru (ceva; cu cineva): „Nu mai știau săracii ce să facă de heredie și de terhet” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 164). – Cf. heredi (MDA).

Heredie dex online | sinonim

Heredie definitie

Creare CV Creare CV