Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru hercule

H├ëRCULE s. (ASTRON.; n. pr.) (pop.) Omul (art.). (~ este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
H├ëRCULE s.m. (Liv.) Om voinic, robust. / < fr. hercule, cf. Hercule ÔÇô erou legendar din antichitate].
HÉRCULE s. m. (fam.) om voinic, robust. (< fr. hercule)
Alcid m. Mit. supranumele lui Hercule ca str─ânepot al lui Alceu.
Coloanele lui Hercule f. pl. numele a doi mun╚Ťi ├«n str├ómtoarea de Gibraltar.
Hercule m. Mit. erou, fiul lui Joie ╚Öi al Alcmenei, faimos prin ispr─âvile sale, printre cari cele 12 ├«ntreprinderi eroice numite Muncile lui Hercule: 1. r─âpunerea leului din Nem├Ęa; 2. omor├«rea Hydrei din Lerna; 3. prinderea mistre╚Ťului din Erymanth; 4. goana p─âs─ârilor din lacul Stymphal; 5. prinderea ciutei cu picioarele de aram─â; 6. ├«nvingerea Amazonelor; 7. cur─â╚Ťirea staulelor lui Augias; 8. sc─âparea Cretanilor de Minotaur; 9. r─âpirea cailor lui Diomede; 10. moartea lui Geryon; 11. r─âpirea merelor de aur din gr─âdina Hesperidelor; 12. aducerea lui Theseu din infern. Eroul muri ├«n dureri cumplite, cauzate de tunica ├«nveninat─â a centaurului Nessus, ce-i trimisese so╚Ťia sa Dejanira. ÔĽĹ m. fig. om foarte robust.
Prometeu m. 1. Mit. fiul lui Iapet, r─âpi focul din cer spre a ├«nsufle╚Ťi o statu─â de argil─â ce pl─âsmuise; Jupiter iritat ├«l pironi ├«n muntele Caucaz, unde un vultur ├«i devora ficatul mereu ren─âsc├ónd, p├ón─â ce Hercule ├«l sc─âp─â de acest supliciu; 2. fig. mare binef─âc─âtor al omenirii.
HERCULE s. (ASTRON.) (pop.) omul (art.). (~ este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
Hercule = Hercules.
HERAKLES (HERCULE), ├«n mitologia greac─â, cel mai de seam─â erou, ├«nzestrat cu o for╚Ť─â fizic─â neobi╚Önuit─â. Fiu al lui Zeus ╚Öi al muritoarei Alcmene. La porunca regelui Euristeu al Argosului, ╚Öi pentru a isp─â╚Öi p─âcatul de a-╚Öi fi omor├ót so╚Ťia ╚Öi copiii, H. ├«ndepline╚Öte cele 12 munci (├«ncerc─âri) din care iese victorios. De pe rugul pe care ╚Öi-l ridicase, pentru a sc─âpa de chinurile pricinuite de c─âma╚Öa otr─âvitoare cu filtrul magic trimis─â de so╚Ťia sa Deianeira, H. a fost ├«n─âl╚Ťat de zei ├«n Olimp, dob├óndind nemurirea. Aici se va c─âs─âtori cu Hebe. Muncile lui H.: uciderea prin sugrumare a Leului din Nemeea; uciderea Hidrei din Lerna; prinderea ╚Öi aducerea, de viu, pe umeri, a mistre╚Ťului de pe muntele Erymanthos; prinderea c─âprioarei cu copite de aram─â ╚Öi coarne de aur; cur─â╚Ťarea grajdurilor regelui Augias; omor├órea p─âs─ârilor d─âun─âtoare de pe lacul Stymphalos; prinderea taurului din Creta; ├«mbl├ónzirea iepelor antropofage ale regelui Diomede; r─âpirea cing─âtorii reginei Amazoanelor; aducerea cirezilor de boi ale lui Geryoneus ╚Öi omor├órea acestuia; furtul merelor de aur din gr─âdina Hesperidelor; aducerea din Infern a c├óinelui cu trei capete Cerber, ╚Öi ├«napoierea acestuia lui Hades.
HERCULE 1. V. Herakles. 2. Constela╚Ťie din emisfera boreal─â, situat─â ├«ntre constela╚Ťiile Lyra ╚Öi Coroana Boreal─â. Este vizibil─â mai ales prim─âvara ╚Öi vara. ├Än H. se afl─â apexul solar. Cea mai important─â stea din constela╚Ťie este giganta ro╚Öie ╬▒-Herlis sau Ras Algethi. Con╚Ťine mai multe stele duble ╚Öi roiuri globulare, cel mai cunoscut fiind M-13 (descoperit, ├«n 1714, de E. Halley), vizibil chiar ╚Öi cu binoclul. Numele popular: Omul.
Hercule (Herakles), cel mai de seam─â erou din mitologia greac─â ╚Öi roman─â, ├«nzestrat cu o for╚Ť─â neobi╚Önuit─â, fiu al lui Zeus ╚Öi al Alemenei.

Hercule dex online | sinonim

Hercule definitie

Intrare: hercule
hercule
Intrare: Hercule
Hercule