HEMIANOPSÍE, hemianopsii, s. f. Slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase, nepermițând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. hémianopsie.

HEMIANOPSÍE, hemianopsii, s. f. Slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase, nepermițând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. hémianopsie.

!hemianopsíe (-mi-a-nop-/-an-op-) s. f., art. hemianopsía, g.-d. art. hemianopsíei; pl. hemianopsíi, art. hemianopsíile

hemianopsíe s. f. (sil. mf. -an-), art. hemianopsía, g.-d. art. hemianopsíei; pl. hemianopsíi, art. hemianopsíile

HEMIANOPSÍE s.f. Deformație a vederii care nu permite ochiului să cuprindă decât jumătate din câmpul vizual. [Pron. -mi-a-. / < fr. hémianopsie, cf. gr. hemi – jumătate, an – fără, ops – vedere].

HEMIANOPSÍE s. f. pierdere a vederii într-o jumătate din câmpul vizual. (< fr. hémianopsie)