Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru hemerotecă

HEMEROTÉCĂ, hemeroteci, s. f. (Rar) Bibliotecă de publicații periodice; secție de periodice a unei biblioteci. – Din fr. hémérothèque.
HEMEROTÉCĂ, hemeroteci, s. f. (Rar) Bibliotecă de publicații periodice; secție de periodice a unei biblioteci. – Din fr. hémérothèque.
hemerotécă s. f., pl. hemerotéci
HEMEROTÉCĂ s.f. (Liv.) Colecție de ziare și reviste; efemerotecă. ♦ Bibliotecă de publicații periodice; secție a unei biblioteci rezervată periodicelor. [< fr. hémérothèque, cf. it. emeroteca].
HEMEROTÉCĂ s. f. colecție de ziare și reviste; efemerotecă. ◊ bibliotecă, secție a ei rezervată periodicelor. (< fr. hémérothèque)
HEMEROTÉCĂ ~ci f. rar Bibliotecă sau secție într-o bibliotecă de publicații periodice. /<fr. hémérotheque
HEMERO-1 „timpul zilei, calendar”. ◊ gr. hemera „parte, zi” > fr. héméro- și éméro-, it. emero- > rom. hemero-. □ ~log (v. -log), s. m., 1. Autor de calendare. 2. Persoană care studiază problemele legate de calendare; ~logie (v. -logie1), s. f., știința de a alcătui calendare; ~patie (v. -patie), s. f., maladie care nu se produce sau care nu apare decît în timpul zilei; ~tecă (v. -tecă), s. f., bibliotecă de publicații periodice.

hemerotecă definitie

hemerotecă dex

Intrare: hemerotecă
hemerotecă substantiv feminin