HAZARDÁ, hazardez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune (riscantă) bazându-se pe întâmplare și pe noroc; a risca, a se expune, a se aventura. – Din fr. hasarder.

HAZARDÁ, hazardez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune (riscantă) bazându-se pe întâmplare și pe noroc; a risca, a se expune, a se aventura. – Din fr. hasarder.

HAZARDÁ, hazardez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A întreprinde ceva fără prea multă socoteală, bazîndu-se pe întîmplare și noroc; a se expune, a risca. Aseară, la Predeleanu, a fost sfătuit să nu se hazardeze inutil pînă ce se va pacifica județul. REBREANU, R. II 213.

!hazardá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se hazardeáză

hazardá vb., ind. prez. 1 sg. hazardéz, 3 sg. și pl. hazardeáză

HAZARDÁ vb. 1. a se expune, a risca. (Te rog să nu te ~.) 2. v. aventura.

HAZARDÁ vb. I. refl. A întreprinde ceva la voia întâmplării; a se aventura; a risca, a se expune. [< fr. hasarder].

HAZARDÁ vb. refl. a întreprinde ceva la voia întâmplării; a se aventura; a risca. (< fr. hasarder)

A SE HAZARDÁ mă ~éz intranz. A întreprinde o acțiune riscantă, bazându-se pe hazard. /<fr. hasarder

hazardà v. 1. a expune pericolului, a risca; 2. a-și ispiti norocul.

*azardéz și hazardéz v. tr. (fr. hasarder). Barb. Expun, risc: azardez o sumă de banĭ. Fig. Încerc, tentez: azardez un demers. V. refl. Mă expun, mă risc: nu te azarda la drum pe viscol.

HAZARDA vb. 1. a se expune, a risca. (Te rog să nu te ~.) 2. a se aventura. (S-a ~ în larg.)